Ministrul Educaţiei: În prezent, tinerii sunt interesaţi de meserii care să aducă instant bani

„Ne revine sarcina să generăm modele sociale, atractive, o viziune nouă pentru cei care sunt educaţi în epoca revoluţiei tehnologiei informaţiei. Înainte de a explora potenţialele soluţii ale necazurilor omenirii trebuie să înţelegem mai bine provocarea pe care o reprezintă tehnologia. E discutabil în ce măsură sunt realmente responsabile pentru ceea ce se întâmplă azi în lume. (...) Într-o asemenea lume, ultimul lucru pe care trebuie să îl ofere un profesor elevilor săi este mai multă informaţie, când deja ei au parte de prea multă. Să îi înveţe să gândească singuri, să le formeze abilitatea de a interpreta informaţia, să distingă ceea ce este important de ceea ce nu este important, flexibilitatea mentală, adaptarea la schimbări, asigurarea unui echilibru emoţional pot să fie obiectivele şcolii de astpzi, dar mai ales ale şcolii de mâine”, a susţinut Ecaterina Andronescu, în cadrul festivităţii Academiei Române dedicată Zilei Culturii Naţionale, de la Ateneul Român.

Ministrul a adăugat că oamenii nu sunt conştienţi de efectele dezvoltării inteligenţei artificiale.

„Majoritatea oameilor, oriunde s-ar afla pe pământ sunt puţin conştienţi sau poate deloc de dezvoltarea inteligenţei artificiale şi a potenţialului ei impact asupra vieţilor lor. Oamenii nu vor putea prezice niciodată viitorul. Astăzi pare mai dificil ca oricând, deoarece odată ce putem proiecta creiere şi minţi pare că suntem din ce în ce mai mult siguri de aproape nimic, inclusiv de ceea ce părea odată etern”, a adăugat Andronescu.

De asemenea, ministrul Educaţiei a afirmat că tinerii nu mai sunt interesaţi de o carieră profesională, ci de meserii care „să aducă instant bani”.

„Eminescu vedea în cultură şi educaţie principalii vectori ai progresului unei naţiuni. Este posibilă întoarcerea lui Eminescu când tinerii sunt îndemnaţi către profesii care să producă insistent şi instant bani? Răspunsul optimismului din mine este da. Trebuie să încercăm, chiar dacă recentele studii arată că doar 28% dintre tineri sunt interesaţi de educaţie şi de carieră profesională. Cum? Prin cultură şi educaţie. Cu familia responsabilă pentru cei şapte ani de acasă, şcoala şi profesorii trebuie să îndepre copiii spre cultură. Împreună, părinţi, profesori, instituţii, cu pricepere, răbdare şi perseverenţă, copilul saua dolescentul trebuie să înveţe să trăiască în subsanţa spirituală a neamului său”, a conchis ministrul.

Ecaterina Andronescu a mai spus că şi-ar fi dorit ca inspectorii şcolari din prezent că ştie că Mihai Eminescu, având funcţia de revizor şcolar, inspecta 152 de şcoli pe an.

„Fără îndoială astăzi omagiem o zi specială. Ziua marelui nostru poet Mihai Eminescu. Este un prilej de binecuvântare care ne îndeamnă pe fiecare să descoperin şi să îi redescoperim geniala sa operă. Îl cinstim şi recinstim pe Eminescu din nevoia noastră de a ne apropia de geniul mereu surprinzător. Educaţia este cultura, cultura este educaţia minţii. Eminescu a cunoscut ca nimeni altul problemele şcolii româneşti, pentru că la 1 iunie 1875 Titu Maiorescu, ministrul Învăţământului din acea vreme, l-a numit revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui. Mi-aş dori să fie aici în această superbă cupolă a Ateneului Român inspectorii şcolari care să audă că Eminescu, în calitatea sa de revizor şcolar inspecta 152 de şcoli din cele două judeţe de două ori pe an. Era extrem de exigent ca revizor şcolar”, a mai afirmat Andronescu.