Prima pagină » Editorialiștii » COMENTARIU Lelia Munteanu: Ce-i lipseşte României

COMENTARIU Lelia Munteanu: Ce-i lipseşte României

Cu ani în urmă, cam tot la vremea când piaţa politică geme de promisiuni electorale, îmi imaginam o discuţie cu un peripatetician de cartier.
COMENTARIU Lelia Munteanu: Ce-i lipseşte României

– Ce-i lipseşte României?

– Adică, cum ar veni, ce îi trebuie?

– Sau aşa.

– O echipă de fotbal?

– Te-ntreb serios.

– Serios? Păi…

– Nu te pripi.

– Mi-ai promis că nu-mi pui întrebări de gândire.

– Nu-i o întrebare de gândire. Consideră c-o ardem la una mică, vorbim şi noi aşa… Concentrează-te. Te mai întreb o dată: ce-i lipseşte României?

– Părerea mea?

– Absolut.

– Io cred, părerea mea, că-i lipseşte…

– Ei?

– … îi lipseşte acel ceva.

– Lasă filosofia! Dă-o pe bune. La concret.

– Concret: două bugete!

– Adună-te! Fără răspunsuri suprarealiste.

– Un guvern?

– Să nu coborâm nivelul discuţiei.

– Hm… Cred că, de fapt sunt aproape sigur că îi lipseşte…

– Hai odată!

– României îi lipseşte… La modul general?

– Şi esenţial.

– Un neamţ?

– N-avem ce face cu unul singur.

– Gata, m-am prins. României îi lipsesc nişte profesori cu bacul luat pe bune. Problema educaţiei, înţelegi ce zic? E cea mai principală.

– Până la educaţie.

– Doctori? În sensul de medici.

– Până la medici.

– Un… nişte vlazi ţepeşi.

– Nu te contrazic, dar – până la ei – ce-i lipseşte României?

– În afară de un popor, nu-i lipseşte nimic.