Moneycorp: Revenirea economică în România, după pandemia COVID, va fi una asimetrică

Peste 60% dintre companiile chestionate în cadrul barometrului estimează că vor atinge cifra de afaceri din 2019 abia în 2022.

Odată cu apariţia vaccinurilor anti COVID, economia mondială şi implicit cea românească vor depăşi, treptat, criza economică fără precedent declanşată de pandemie. Capacitatea ţărilor de a depăşi criza în 2021 va fi determinată de eficienţa programelor de susţinere a economiilor, în care autorităţile vor juca un rol important.

Potrivit experţilor de la Moneycorp, pentru România perspectivele sunt în general pozitive, mai ales în contextul în care ţara noastră urmează să beneficieze de un pachet fără precedent de finanţare, din partea UE, de peste 80 de miliarde de euro.

Potrivit celei de-a doua ediţii a Barometrului Moneycorp privind starea economiei, realizat în perioada 1-8 decembrie, 63% dintre cele peste 1000 de companii chestionate se aşteaptă ca revenirea economică să urmeze tiparul literei ,,K’’, 15% estimează o evoluţie sub forma ,,U’’ sau ,,W’’ şi numai 7% mizează pe o ascensiune rapidă, sub forma literei ,,V’’.

,,Percepţia mediului de afaceri arată în general un optimism moderat privind evoluţia economică din 2021. Revenirea va fi asimetrică. Pe lista sectoarelor care vor înregistra un avans semnificativ se află, în principal, cele care au performat şi în condiţiile lockdown-ului generat de pandemie, de la comerţul online la serviciile de curierat, construcţii, bricolaj şi electro-retail. Alături de acestea ne aşteptăm să vedem şi segmentul HORECA odată cu progresul campaniei de vaccinare şi ridicarea restricţiilor sanitare existente. Pe lista sectoarelor care vor înregistra o revenire ceva mai temperată se află business-urile din sectorul industrial, agricol (grav afectat de secetă în 2020), sectorul de evenimente, turismul şi transporturile, unde vor exista în continuare probleme, iar dinamica din aceste sectoare va fi influenţată de evoluţia comenzilor, de accesul la finanţare, de gestionarea a blocajului financiar etc.”, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director în cadrul companiei.

Potrivit rezultatelor barometrului, în condiţiile optimismului moderat privind perspectivele economiei, cele mai multe companii (61%), se aşteaptă ca abia în 2022 să atingă nivelul cifrei de afaceri din 2019. 15% estimează că vor recupera în 2021 cifra de afaceri din 2020, în timp ce 23% estimează că afacerile, în 2021, vor urma un trend stabil, nefiind influenţaţi de efectele pandemiei (în general companii care au avut de câştigat de pe urma pandemiei).

Întrebate când anticipează că se va finaliza campania naţională de vaccinare a 70% din populaţia Romaniei, 57% din companii au indicat trimestrul III 2021, iar 34% din companii au indicat trimestrul IV al anului viitor.

,,Economia românească a trecut prin această criză ceva mai bine decât alte ţări. După un prim trimestru cu o rezilienţă surprinzătoare de +0.3% faţă de trimestrul 4 2019, a urmat scăderea abruptă de 12.3% din trimestrul 2 faţă de trimestrul 1, iar în trimestrul 3 s-a inregistrat o revenire de +5.6% faţă de trimestrul 2. Acest trend urmează, destul de probabil, să fie confirmat şi de datele din trimestrul 4. Aşa se explică şi faptul că, întrebaţi cum le-au fost influenţate afacerile in perioada de pandemie, 41% dintre companii au indicat o scădere a cifrei de afaceri cu 10-25%. Numai 16% au indicat o scădere mai mare de acest procent şi, foarte interesant, puţin peste 20% au indicat o creştere a business-ului cu până în 25%. Acest lucru demonstrează că managerii români au învăţat lecţia crizei precedente şi s-au adaptat destul de rapid la noua realitate economică, reuşind, în mare parte, să preîntâmpine o scădere economică puternică’’, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer in cadrul companiei.

Potrivit rezultatelor barometrului, 53 % dintre firmele chestionate au declarat că aveau o strategie de gestionare a evenimentelor externe (economice, sanitare etc.)

Pandemia a afectat, în primul rând, vânzările firmelor din România, situaţie menţionată de 64% dintre cei intervievaţi.

Creşterea costurilor cu aprovionarea şi logistica (48%), creşterea duratei medii de încasare a facturilor (43%), problemele de eficienţă operaţională – munca de acasă, modul de interacţiune cu clienţii- (37%), managementul resurselor umane (pierdere de resurse umane, dificultăţi în atragerea de personal) – 33% şi întreruperea totală a activităţii din cauza stării de urgenţă/lockdown (31%) s-au aflat printre principalele consecinţe ale coronacrizei economice.

Întrebaţi care au fost soluţiile adoptate pentru a gestiona efectele economice generate de pandemie, toate companiile au menţionat o serie de măsuri luate simultan, cele mai importante fiind reducerea investiţiilor ( 63%), iar 50% au mizat pe reducerea costurilor operaţionale fixe (chirii, leasing-uri, etc.).

Pe lista măsurilor luate s-au mai aflat optimizarea costurilor de schimb valutar şi plăţi internaţionale (58%), externalizarea serviciilor non-esenţiale (41%), reducerea salariilor pentru o perioadă de timp determinată (21%), şomajul tehnic (19%) şi reducerea numărului de angajaţi, în linie cu scăderea activităţii (13%).

Interesant este şi faptul că numai 17% dintre firmele intrevievate au apelat la ajutorul financiar al statului, iar în ceea ce priveşte impactul programelor de relansare, doar 5% le-au considerat ca având impact semnificativ în dinamica business-ului.

Întrebaţi la ce nivel vor bugeta cifra de afaceri a companiei în 2021 faţă de 2020, cei mai mulţi (61%) au afirmat că o vor menţine la nivelul anului 2020, prognozată înainte de criză. 19% estimează o creştere a cifrei de afaceri de 25%, în timp ce 18% se aşteaptă la un avans de până la 10 procente.

,,Conform barometrului, anul 2021 va fi mai bun din punct de vedere economic, decât 2020. Asta nu înseamnă că, odată cu depăşirea crizei sanitare, economia îşi va reveni rapid. Va dura o perioadă, pentru că multe dintre circuitele de aprovizionare s-au deteriorat în acest an, iar blocajul financiar s-a accentuat. Aşa se explică şi faptul că cele mai multe firme (61%) estimează că vor ajunge la nivelul cifrei de afaceri din 2019 abia în 2022’’, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer in cadrul companiei.

2021 va fi un an în care programele de relansare economică vor avea o importanţă cu adevărat strategică, fapt menţionat de peste 60% dintre companiile chestionate.

,,Accesul la fondurile europene, granturile pentru capitalul de lucru şi investiţii, măsurile de ordin fiscal se află în prim-plan. Într-o economie slab capitalizată cum este cea românească, cu peste 90% dintre firme activând în sectorul IMM, asigurarea unor astfel de programe va fi extrem de importantă pentru conturarea revenirii economice’’, a mai adaugat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.

Un rol semnificativ în dinamica economiei îl va juca şi evoluţia cursului valutar. În anul 2020 36% dintre companii au transferat costurile deprecierii leului în preţul final către consumator. Pentru 2021, 40% din companiile care au participat la sondaj se arată dispuse să folosească soluţii de gestionare a riscului valutar, instrumentele de hedging.

,,Firmele vor fi mai atente la cursul valutar, la evoluţia monedei naţionale în raport cu euro si dolarul, mai cu seamă că cei mai mulţi anticipează o continuare a deprecierii monedei naţionale’’, a afirmat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing Moneycorp România.

Întrebate despre previzune cursului valutar la sfarsitul anului 2021, 67% dintre companii se aşteaptă la un curs euro/leu de 4,95-5,00 lei, 16% văd euro peste nivelul de 5 lei şi numai 17% sub nivelul de 4,95 lei.

Referitor la dolar, 56% se aşteaptă ca dolarul să fie cotat, la finele anului 2021, la un nivel de 4,20-4,30 lei, 18% îl estimează la 4,10-4,20 lei, în timp ce 13% mizează pe faptul că moneda americană va trece de 4,30 lei.

"Fluctuaţiile cursului de schimb reprezintă un lucru normal într-o piaţă financiară dezvoltată dar, în acelaşi timp, pot reprezenta un risc semnificativ pentru companiile care desfăşoară operaţiuni de import sau export. O mişcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct şi negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 15 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de criză şi incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi doreşte o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilităţii, cel puţin pe termen scurt şi mediu", menţionează Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.

Barometrul Moneycorp a fost realizat cu sprijinul firmei de consultanţă Frames în perioada 1-8 decembrie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Turism, parteneri şi colaboratori ai Moneycorp România. Profilul respondenţilor a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.