Oficial european, despre spitalele regionale: Proiectele n-au ajuns la Comisia Europeană

„Pot fi finaţate (n.red. – în perioada de programare 2014 - 2021), dacă Guvernul decide să solicit Comisiei Europene realocarea fondurilor din cadrul Programului Operaţional sau din alte programe operaţionale sau idea fazării. Pentru a fi fazate, în primul rând trebuie să primim proiectele, pentru a fi analizate. Proiectele n-au ajuns la Comisia Europeană”, a afirmat Corina Creţu, vineri seara, în cadrul unei emisiunie la Digi 24.

Pentru cele trei spitale regionale (Craiova, Cluj şi Iaşi), CE a semnat un contract iniţial de 150 de milioane de euro, în 2015, pe Programul Operaţional Regional (POR), iar terenurile au fost selectate în anul următor. De asemenea, 1,8 milioane de euro au fost alocaţi pentru studiile de fezabilitate.

„Potrivit noii concepţii a miniştrilor, sunt de dimensiuni mai mari decât au fost gândite iniţial şi potrivit studiilor de fezabilitate se ajunge la o diferenţă foarte mare. Se ajunge la 1,2-1,5 miliarde de euro pentru toate cele trei spitale. Sigur că aceste costuri nu înseamnă numai faptul că ai construit trei clădiri noi. Aceste costuri ar acoperi proiectarea spitalelor, construcţia, supravegherea, echipamentele necesare. Sunt gata să discutăm orice variantă. Am lăsat 100% în mâna autorităţilor române cum vor să procedeze în continuare”, a detaliat Creţu.

Prin POR, beneficiarul pentru aceste spitale este Ministerul Sănătăţii, astfel că ar trebui schimbată legislaţia, potrivit comisarului european.

„În cazul în care autorităţile naţionale doresc o sumă mai mare, trebuie să facă o solicitare şi să se angajeze în discuţii cu noi, ceea ce nu s-a întâmplat, până acum. În cazul în care autorităţile nu doresc să aloce fonduri, iarăşi, trebuie să facă o solicitare şi să aloce aceşti 150 de milioane de euro către alte destinaţii”, a explica Corina Creţu.

Comisarul european a susţinut că aceste proiecte pot fi făcute printr-un parteneriat public-privat şi pot completa fondurile europene, dar se îndoieşte că ar accepta Comisia Europeană să finanţeze pe fonduri europene companii din afara Uniunii.

„Dacă autorităţile române decid să meargă pe parteneriat public-privat, ar trebui să recurgă la asistenţă specializată din partea instituţiilor specializate, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii, cum ar fi BERD-ul. În cazul spitalelor regionale, ar fi moral să se facă clădirile, dacă şi managementul este dat în mâna privaţilor, atunci nu mai este în scopul ajutorării oamenilor celor mai săraci şi mai vulnerabili. Dacă managementul merge în mâna privaţilor, automat, aceia vor pune taxe mari şi vom avea alte trei clinici private la care vor avea acces doar oameni bogaţi. N-am auzit acest lucru decât tangenţial. Sper să nu fie adevărat. Am mai avut investiţii pe fonduri europene la care nu au acces oameni cu venituri mici”, a adăugat Creţu.

Astfel, CE este în faza în care aşteaptă solicitările în scris, deoarece s-a afirmat public că se doreşte fazarea - 150 de milioane de euro pentru documentaţie, în actuala perioadă de programare (2014-2020) şi construcţia în perioada 2021-2027. „Dar noi în scris n-am primit nimic, ca să ne putem angaja într-o discuţie. N-am primit proiectele, în primul rând”, a concluzionat Creţu.