OPINIE: Muncile domnului Macron

Europa însăşi capătă un respiro şi deja comentatorii fac agenda preşedintelui ales. Nu o să ies din pluton şi o să încerc să punctez câteva chestiuni care mi se par importante.

Prima, sper ca Macron să schimbe macazul politicilor economice europene, caracterizate în prezent de exacerbarea austerităţii, de segregări de genul "nordul harnic" versus "sudul leneş", de abordări placide, în care liderii europeni aplicau singurele două reguli de management pe care le cunoşteau – unu, aşteptau ca lucrurile să se repare de la sine şi doi, dacă nu se reparau, dădeau nişte bani şi aşteptau ca lucrurile să se repare de la sine.

M-aş aştepta ca un fost bancher şcolit la Rotschild să aibă o abordare mai pragmatică, care să combine experienţa finanţistului cu abordarea socială a politicianului; semnalele sunt optimiste, măcar pentru faptul că preşedintele ales al Franţei a vorbit despre restructurarea datoriei Greciei şi menţinerea acesteia în zona euro, o poziţie care contrastează cu abordarea de până acum a liderilor europeni marcanţi.

Doi, Macron trebuie să ofere tinerilor o alternativă la radicalizare şi naţionalism. Nu combaţi comunicaţiile şi modalităţile de expresie ale secolului XXI cu idei şi abordări de secol XIX, şi, în condiţiile în care Franţa are o rată a şomajului în rândul tinerilor de peste 25% (şi a unei medii europene a aceluiaşi indicator de peste 21%) o politică menită să echilibreze şansele de reuşită în viaţă şi să aducă speranţă şi echilibru. Şi alte cifre: în Europa lucrează în prezent în regim temporar 7 din 10 tineri spanioli (un sfert din forţa de muncă), 6 in 10 tineri portughezi (o cincime din forţa de muncă), 6 din 10 tineri francezi, iar media europeană este 4 din 10 tineri şi o zecime din forţa de muncă totală.

Pentru moment, pare că acesta este modul în care tinerii vor schimba societatea; nu faptul că sunt permanent conectaţi la telefon, nu faptul că "chatuiesc" mai bine decât pot susţine o conversaţie şi nu ideea că sunt tehnologizaţi în mod nativ vor schimba lumea, ci numărul din ce în ce mai redus de căsătorii, permisele auto din ce în ce mai puţine, izolarea, respingerea unor norme sociale, lipsa de implicare.

Iar inşii înstrăinaţi şi furioşi sunt explicaţia pentru ascensiunile liderilor naţionalişti, în Olanda, Austria sau Franţa.

Contrar a ceea ce ni se tot spune, Franţa nu stă chiar atât de rău din punct de vedere economic – mă rog, cu ponderile de rigoare pentru ceea ce înseamnă "rău" în cazul unei dintre primele zece economii ale lumii. Poate că nu beneficiază de o creştere fulminantă de PIB, dar "uvrierul" se poate lăuda cu una dintre cele mai bune productivităţi din lume, la acelaşi nivel cu Germania şi Statele Unite. Franţa nu stau rău nici la atragerea de investiţii străine iar comerţul exterior are o pondere sub Germania, dar peste Japonia şi SUA.

Iar dacă Franţa se va mişca în direcţia potrivită, toată Europa se va mişca în direcţia potrivită.

Preşedintele ales al Franţei nu vorbit de construcţii de ziduri, de graniţe înconjurate de sârmă ghimpată şi nici nu a invocat duşmani şi ameninţări aiurea. Şi a demonstrat că una dintre cele mai bune abordări în politică este să fii pozitiv şi logic, să construieşti şi nu să dărâmi, să mizezi pe progres şi nu pe frică.

Citeşte şi: Brigitte Macron: Portretul celei mai neobişnuite Prime Doamne din Franţa

Citeşte şi: Emmanuel Macron vrea majoritate parlamentară pentru a rezolva gravele probleme economice şi sociale

Citeşte şi: Emmanuel Macron, STRICT pe tema negocierilor pentru Brexit, dar nu va căuta să pedepsească Marea Britanie

Citeşte şi: Reacţiile liderilor de la nivel mondial după ce Emmanuel Macron a câştigat ALEGERILE din Franţa. Ce i-au transmis Theresa May şi Angela Markel noului lider de la Elysee