Principalele acţiuni de sprijin ale României pentru Ucraina pe parcursul războiului, anunţate de MAE

Răspunsul cuprinde eforturi de natură politico-diplomatică, economică, financiară, umanitară şi sectorială, dar şi eforturi pentru promovarea aplicării dreptului internaţional.

Răspunsurile României la criza de la graniţele sale, la războiul ilegal de agresiune al Rusiei nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor democratice şi a pilonilor fundamentali ai arhitecturii euroatlantice de securitate, rămân parte a unuia dintre cele mai complexe şi mai coerente eforturi ale ţării noastre în plan extern, cu efecte semnificative în plan intern şi cu miza protejării şi consolidării pe termen lung a ordinii internaţionale bazate pe reguli.

Ca stat membru al Uniunii Europene şi al NATO cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, România, acţionează cu toată responsabilitatea în sprijinul Ucrainei şi al cetăţenilor ucraineni, acest sprijin fiind direct necesar pentru atingerea obiectivului major de a proteja securitatea, prosperitatea şi interesele României şi ale cetăţenilor români.

Încă din primele zile de la declanşarea acestei crize de securitate şi umanitare, cea mai gravă criză din Europa ultimelor decenii, autorităţile române au acţionat unitar, coordonat, în deplină solidaritate cu poporul ucrainean, pentru a acorda asistenţă de urgenţă, dar şi pe toate celelalte dimensiunile relevante:

Planul asistenţei umanitare de urgenţă

•  Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Ucrainei şi a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente şi ambulanţe; prin hub-ul internaţional umanitar operaţionalizat la Suceava, la 9 martie 2022, la graniţa cu Ucraina, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord;
• Măsurile umanitare adoptate pentru cei peste 2,65 milioane de refugiaţi care au intrat deja în România şi cei peste 86.500 de ucraineni care au rămas în ţara noastră au inclus, printre altele, înfiinţarea de tabere mobile în judeţele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, la învăţământ, pe piaţa muncii, la transport public;
•  Totodată, la 26 iulie 2022, Guvernul României a lansat Planul Naţional de Măsuri de Integrare a refugiaţilor ucraineni în România, vizând măsuri pe termen mediu şi lung pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni;
•  Organizarea Forumului de la Bucureşti în perioada 8-9 septembrie 2022, cu accent pe platforma europeană de dialog în domeniul integrării refugiaţilor din Ucraina.

Planul diplomatic

• România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a fost parte activă a demersurilor diplomatice la nivel multilateral pentru condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate şi al Adunării Generale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi a acordat acces instituţiilor ONU, precum Programul Alimentar Mondial, pentru facilitarea distribuirii de ajutor umanitar Ucrainei.
•  Pe această dimensiune, un alt obiectiv a fost izolarea internaţională a Rusiei, iar România a susţinut toate rezoluţiile promovate în Consiliul de Securitate şi în Adunarea Generală ONU pentru condamnarea agresiunii ruse.
•  Cel mai recent, România a co-sponsorizat, alături de alte 75 de state membre ONU, Rezoluţia Adunării Generale, din 12 octombrie 2022, de condamnare a anexării ilegale de către Rusia a teritoriilor ucrainene (intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei - apărarea principiilor Cartei ONU”), votată favorabil de o majoritate largă de 143 de state membre ONU.
•  În contextul organizării de către Federaţia Rusă a aşa-ziselor „referendumuri” în patru regiuni ucrainene ocupate de forţele ruse, România a condamnat în termenii cei mai fermi caracterul inacceptabil al acestor evoluţii, inclusiv prin mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul Consiliului Permanent al OSCE din 29 septembrie 2022.
• La 30 septembrie 2022 Ministerul Afacerilor Externe a reacţionat public faţă de semnarea aşa-ziselor „acorduri de intrare în componenţa Federaţiei Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupaţia ilegală a trupelor ruse. MAE a condamnat cu fermitate „acordurile” ilegale şi ilegitime, ce au reprezentat o escaladare iresponsabilă a situaţiei şi care nu pot produce niciun fel de efect din punct de vedere al dreptului internaţional.
•  Unul dintre cele mai importante obiective politice a fost, în această perioadă, obţinerea de către Ucraina a statutului de stat candidat la UE, obiectiv atins în luna iunie a acestui an, alături de Republica Moldova, iar România a fost, în mod tradiţional, unul dintre cei mai fermi susţinători ai agendei europene a Ucrainei.
•  La nivel bilateral, se poate constata intensitatea dialogului bilateral în cele opt luni de la izbucnirea războiului. Cele mai importante repere ale dialogului consolidat cu Ucraina sunt: vizita ministrului afacerilor externe ucrainean Dmytro Kuleba la Bucureşti, la 22 aprilie 2022; vizita delegaţiei conduse de premierul Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie 2022, împreună cu Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu; participarea Prim-ministrului României la Summitul Platformei Internaţionale Crimeea, la 23 august 2022; vizita la Kiev a Preşedintelui Klaus Iohannis, alături de Preşedintele Franţei, Cancelarul Germaniei şi Prim-ministrul Italiei, din 16 iunie 2022;
• De asemenea, la 15 septembrie 2022, a fost lansată, la iniţiativa României, prima reuniune în format trilateral a miniştrilor afacerilor externe din România, Ucraina şi Republica Moldova, la Odessa, în Ucraina, alături de omologul de la Chişinău, Nicu Popescu, şi omologul ucrainean, Dmytro Kuleba. Au luat parte, de asemenea, cei trei miniştri ai energiei, precum şi companii din domeniul energiei din cele trei state. Reuniunea a reflectat angajamentul strategic al celor trei ţări de a coopera îndeaproape în acest domeniu şi de a contracara încercările Federaţiei Ruse de a submina securitatea energetică a celor două ţări vecine. România a fost primul stat al UE care a început să importe, în vară, electricitate din Ucraina, iar, recent, când din cauza bombardamentelor inumane şi ilegale împotriva infrastructurii civile din Ucraina acest stat a fost nevoit să suspende exporturile de curent în Republica Moldova, România a început rapid livrările de energie electrică pentru Chişinău. Lansarea acestui format trilateral, încă o iniţiativă importantă a diplomaţiei române, a avut ca obiectiv consolidarea cooperării dintre cele trei state vecine, atât în contextul actual marcat de războiul de agresiune al Rusiei şi de crizele multidimensionale care afectează Ucraina şi Republica Moldova, cât şi în perspectiva stabilirii unui mecanism de dialog şi coordonare pe termen lung, vizând inclusiv sprijinirea activă de către România a autorităţilor de la Chişinău şi Kiev în vederea implementării reformelor necesare în procesul de integrare europeană.
•  Totodată, România a fost printre primele state ale UE care şi-au anunţat redeschiderea ambasadei la Kiev, care a continuat să activeze, în condiţii dificile, chiar şi după atacurile masive cu rachete lansate de Federaţia Rusă din ultimele săptămâni, care au generat pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri masive ale infrastructurii.
•  La nivel european, România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a asigurat o contribuţie activă la definirea şi adoptarea celor opt pachete de sancţiuni ale Uniunii Europene, sprijinind o abordare cât mai ambiţioasă şi susţinând, de asemenea, sancţiunile UE pentru Belarus şi, cel mai recent, Iran, în lumina evoluţiilor recente;
• La cea mai recentă reuniune a Consiliului Afaceri Externe, din 17 octombrie, ministrul Bogdan Aurescu a susţinut puternic continuarea sprijinului masiv al UE pentru Ucraina, inclusiv prin adoptarea a două măsuri importante: a şasea tranşă de ajutor financiar prin Facilitatea Europeană pentru Pace (ducând totalul la 3 miliarde EUR), respectiv lansarea Misiunii Militare de Asistenţă în sprijinul Ucrainei (EUMAM), axată pe instruirea şi pregătirea militarilor ucraineni.

Planul dreptului internaţional

•  România a depus, la 13 septembrie 2022, Declaraţia de Intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina contra Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la Acuzaţii de genocid în conexiune cu Convenţia privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.
• De asemenea, la 16 septembrie 2022, România a depus la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cererea de intervenţie a ţării noastre în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federaţiei Ruse la Curte, la 28 februarie 2022. Cauza are ca obiect încălcările grave ale drepturilor omului, comise în masă de Federaţia Rusă în cadrul agresiunii militare desfăşurate pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie 2022.
• La 2 martie 2022 România a sesizat Curtea Penală Internaţională, împreună cu alte 42 de state, cu privire la investigarea crimelor de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, Guvernul României a aprobat propunerea MAE de a dona 100.000 de euro Fondului fiduciar al Curţii Penale Internaţionale pentru a sprijini investigaţiile privind crimele internaţionale comise în Ucraina.
• România a sprijinit activarea Mecanismului de la Moscova al OSCE.
•  România va sprijini crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crima de agresiune comisă în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei.

Planul consolidării rezilienţei Ucrainei

• Ministerul Afacerilor Externe a anunţat, la 15 octombrie 2022, acordarea unei contribuţii voluntare a României la fondurile NATO dedicate întăririi rezilienţei şi capacităţii de apărare ale Ucrainei (Fondul voluntar privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina), de până la 400.000 dolari.
•  De asemenea, România s-a implicat extensiv în facilitarea transportului şi tranzitului cerealelor ucrainene către pieţele internaţionale, măsurile complexe pentru extinderea capacităţilor de tranzit, inclusiv a capacităţilor logistice ale porturilor Constanţa şi Galaţi, permiţând, până în prezent, exportul a peste 5,2 milioane tone de cereale ucrainene, la care se adaugă alte peste 5,5 milioane tone de alte mărfuri produse în Ucraina.