Costin Buta, managing director la WOPA Communication scrie pe coperta a patra a cărţii de faţă: „În urmă cu 15 ani, când am intrat în industria comunicării şi a publicităţii, nici eu şi nici colegii mei de generaţie nu am avut mai deloc referinţe şi surse teoretice locale. Ne raportam toţi la cărţi americane şi studii de caz din lumea întreagă, pentru că România abia scotea capul din întunericul propagandei. Astăzi am avut revelaţia că această lucrare este cea mai bună dovadă a faptului că mediul academic şi cel antreprenorial se pot susţine reciproc. Mai mult decât atât, este obligatoriu ca cele două arii să colaboreze. Agenţiile şi clienţii acestora au această resursă extraordinară la îndemână, mediul universitar, prin intermediul căruia pot realiza cercetări, studii de caz, <> şi <> care să stea la baza campaniilor următoare de brand, produs, în comunicarea digitală, de brand personal sau în campaniile politice”.
Semnalăm astăzi o carte care, cel puţin prin titlu, s-ar putea să intrige, deoarece temele par să fie un mixtum. Dincolo de modă, comunicarea şi tehnologiile au devenit indispensabile pentru toate domeniile societăţii moderne – fie că ne referim la business, mediul politic, cel sportiv, academic etc. Nu exişti şi nu eşti competitiv dacă nu înveţi să integrezi aceste aspecte, strategic, în orice activitate întreprinzi, acum sau în viitor.
Dar prefaţatorul Marian Petcu explică lucrurile. Este vorba de o lucrare colectivă, la care au contribuit mai mulţi profesori, lectori şi doctoranzi în sociologie.
„Un sociolog experimentat aduce în atenţia specialiştilor o cercetare despre măsura în care vestimentaţia este influenţată de resursele online – este vorba despre Valentina Marinescu, cu studiul <
Două contribuţii aparţin profesorului Dan Podaru şi au ca ţinte iconicitatea în cazul ceasurilor de lux – o cercetare bogată în exemple, în material iconografic, precum şi un studiu critic despre procesele de resemnificare simbolică, numit <
Elena Prodan a reflectat asupra evoluţiilor din lumea relaţionalilor – feminizarea profesiei, interacţiunile cu alte zone ocupaţionale, cum ar fi marketingul şi jurnalismul. Iar Anda Rodideal a abordat riscurile pe care le implică internetul, în cazul copiilor şi al adolescenţilor din România. O sumă de îngrijorări legitime, exprimate cifric şi comparativ privind media online, avantajele şi dezavantajele utilizării noilor tehnologii de comunicare, sensibilizările şi desenzibilizările tinerilor consumatori de conţinuturi sunt câteva dintre reperele acestui amplu şi bine documentat studiu.
Relaţia modă – femei – politică a făcut obiectul cercetării Adelei Râpeanu, interesul său ştiinţific focalizându-se asupra primei femei prim-ministru din România – V.V. Dăncilă. Cercetarea sa aduce în atenţia publicului elemente de istorie a emancipării femeilor în spaţiul românesc, precum şi momente ale maturizării politice la noi, în sensul egalităţii de şanse.
Demn de interes este şi studiul Aurorei Martiniuc – <
De manipularea prin imagini s-a ocupat Teodor Dumitrache. Este vorba despre o cercetare bibliografică bazată pe surse reprezentative şi destul de recente, care i-au permis să formuleze concluzii pertinente în legătură cu noile modalităţi deturnare / influenţare, în contextul dezvoltării fără precedent a tehnologiilor”.
Valentina Marinescu, Dan Podaru (coordonatori) – Modă, comunicare şi tehnologie. Cuvânt introductiv de Marian Petcu. Editura Tritonic, colecţia Sociologie. 212 pag.