Rusia își extinde infrastructura militară la granița cu Finlanda

Deși armata rusă se află într-un conflict intens în Ucraina, Moscova își reconstruiește rapid forțele, inclusiv prin redistribuirea unităților din alte regiuni, iar oficialii americani se așteaptă ca Rusia să crească semnificativ producția de echipamente militare în următorii ani.

La aproximativ 160 de kilometri est de granița cu Finlanda, în orașul rus Petrozavodsk, Rusia își consolidează prezența militară, extinzând bazele armatei unde Kremlinul plănuiește să creeze un nou sediu militar, de unde poate comanda zeci de mii de soldați în următorii ani, arată sursa citată.

Oficiali militari și de informații din vest avertizează că aceste unități ar putea forma „colana vertebrală” a forțelor Rusiei pregătite să confrunte NATO. De la începutul războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei, liderii NATO au avertizat tot mai mult că Moscova ar putea lansa agresiuni împotriva membrilor alianței în anii următori.

Experții militari ruși sunt de aceeași părere: Kremlinul se pregătește pentru un conflict cu NATO

Însă Trump a minimizat îngrijorările privind posibilele intenții ale Rusiei dincolo de Ucraina, afirmând că temerile sunt exagerate. În februarie, când a fost întrebat despre avertismentul președintelui ucrainean Zelenski cu privire la un eventual război al Rusiei împotriva NATO, dacă SUA vor reduce sprijinul acordat alianței, Trump a respins ideea, spunând că nu este de acord cu aceasta „nici măcar puțin”.

Între timp, chiar și experții militari ruși caracterizează activitatea de la granița cu Finlanda ca parte a pregătirilor Kremlinului pentru un potențial conflict cu NATO: „Când trupele se vor întoarce (din Ucraina), vor privi peste frontieră către o țară pe care o consideră adversar,” a spus Ruslan Pukhov, directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor și Tehnologiilor din Moscova, precizând că „logica ultimului deceniu arată că ne așteptăm la un conflict cu NATO”.

Rusia și-a crescut cheltuielile militare la 6% din PIB

Pe măsură ce Rusia se pregătește să își sporească prezența militară pe flancul estic al NATO, Putin a ordonat armatei să își extindă efectivele la până la 1,5 milioane de soldați, față de aproximativ un milion înainte de invazia în Ucraina. Cheltuielile militare au crescut la mai mult de 6% din PIB în acest an, față de 3,6% înainte de război. Comparativ, SUA au cheltuit 3,4% din PIB-ul american pentru armată anul trecut, iar țările UE, în medie, au cheltuit 2,1%.

„Armata rusă se reconstituie și crește într-un ritm mai rapid decât anticipaseră analiștii,” a arătat generalul Christopher Cavoli, comandantul forțelor americane din Europa, într-o comisie a Senatului în această lună. El a explicat că „de fapt, armata rusă este astăzi mai mare decât la începutul războiului din Ucraina”. Potrivit generalului, SUA se așteaptă ca Rusia să producă 250.000 de obuze de artilerie pe lună, ceea ce ar putea ajuta la constituirea unui stoc de trei ori mai mare decât cel al SUA și Europei la un loc.

Agenția de informații daneză a avertizat deja că Rusia ar putea lansa un război pe scară largă în Europa în următorii cinci ani, dacă va percepe NATO ca fiind slăbită. Oficialii militari occidentali susțin că un armistițiu în Ucraina ar permite armatei ruse să fie pregătită pentru acest război mult mai rapid.

Polonia: „Nu avem prea mult timp”

Unele națiuni NATO își fortifică granițele împotriva tancurilor, sapă tranșee și instalează obstacole în formă de piramidă, cunoscute sub denumirea de „dinți de dragon”.

Polonia, Estonia, Letonia și Lituania s-au retras dintr-un tratat internațional care interzice minele antipersonal: „Nu avem prea mult timp,” a spus ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, într-un interviu. Polonia a solicitat acordul Comisiei Europene pentru creșterea cheltuielilor de apărare în cadrul alianței.

Rusia ar putea încerca să testeze coeziunea alianței cu o incursiune într-o țară mică din NATO, cum ar fi Estonia, care are o populație semnificativă de etnici ruși, a precizat un ofițer european de informații.

„Dacă întrebați cât de curând armata rusă ar putea desfășura o operațiune limitată împotriva statelor baltice, răspunsul ar putea fi destul de curând,” a spus Michael Kofman, expert senior în Programul Rusia și Eurasia la Carnegie Endowment for International Peace, organizație de cercetare mondială, dedicată promovării păcii și stabilității internaționale.

Oficialii baltici, a spus el, „iau în considerare un interval de doi până la trei ani după război. Dar, dacă referința este un război pe scară largă, probabil cu NATO, intervalul de timp ar putea fi mai degrabă de șapte până la zece ani, în funcție de scenariul considerat.”

Oficialii ruși au transmis, însă, semnale amestecate. La o întâlnire a Ministerului Apărării de la sfârșitul anului trecut, ministrul rus al Apărării, Andrey Belousov, a spus că armata Rusiei trebuie să fie pregătită pentru un conflict cu NATO. În aceeași întâlnire, Vladimir Putin a spus că Vestul își panichează propria populație sugerând că Rusia este gata să atace și că tensiunile actuale ar fi cauzate de NATO.