Şcoala în pandemie, între dileme, panică şi lipsa tabletelor. Gabriel Diaconu: „Copiii nu vor sta cu masca pe faţă în clase”

Invitaţi unul şi unul în noul talk-show,,Ochii pe mine!”, cu Vlad Craioveanu, în direct, din platoul Aleph News. O ediţie specială – cu informaţie, analize pertinente, dar şi umor – chiar în ziua începerii şcolilor, mai exact la şase luni de la izbucnirea pandemiei. Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei, Toni Grecu, medicul pshiatru Gabriel Diaconu, Simona Baciu, preşedinte al Fundaţiei Transylvania College şi Antonia Pup, ex-preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor – invitaţii de luni seară din emisiunea ,,Ochii pe mine!”

M. Miclea: „Lipsa tabletelor va creşte analfabetismul functional”

Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, analizează soarta celui mai dificil an şcolar din ultimele decenii. Cine sunt, dincolo de scenariile autorităţilor, oamenii-cheie ai educaţiei? Există leac pentru hibele din învăţământul românesc, prins mereu pe picior greşit? Care sunt şansele generaţiei COVID-19 la un învăţământ de calitate?

Acesta susţine faptul că lipsa tabletelor în contextul digitalizării învăţământului, mai ales în zonele rurale, ar putea duce nu doar la creşterea abandonului şcolar, ci şi la o o explozie a analfabetismului funcţional.

”Vlad Craioveanu: Credeţi că lipsa tabletelor, digitalizarea învăţământului va duce la o creştere a abandonului şcolar, mă refer în special la zonele rurale?
Mircea Miclea: Din păcate nu numai a abandonului, ci a analfabetismului funcţional, adică cei care sunt cei mai vulnerabili la analfabetismul funcţional – să înveţi să scrii şi să citeşti, dar să nu înţelegi ce scrii sau ce citeşti – asta înseamnă analfabestim funcţional, să nu ştii să exploatezi şi să utilizezi informaţia pe care tu o citeşti.

Din păcate, analfabetismul funcţional va exploda, dacă tu în toate satele din România iei copiii de acolo, căci ei sunt în primul rând expuşi analfabetismului funcţional. Luni de zile, când pericolul era extrem de mic, în apilie-mai, în Vâlcea, sau în Diolj, sau în Harghita erau câte 5-20 de cazuri, riscul era nesemnificativ. Şi nu s-a ţinut nici măcar o oră de şcoală. Riscul este nu numai de abandon şcolar, ci de analfabetism funcţional, asta pe cale de consecinţă, va avea impact în economie. N-o să mai avem meseriaşi capabili, medici capabili, ingineri capabili, din păcate. De aceea este atât de important să iei în serios educaţia şi să faci remediere. Eu sper ca măcar acum, Ministerul Educaţiei şi Guvernul vor înţelege că trebuie să propună un capitol bugetar explicit pentru învăţământul remedial, pentru că inevitabil anul acesta vor fi pierderi de învăţare.”

M. Miclea: ,,DSP-urile ar trebui să fie cu ochii pe şcoală!”

Fostul ministrul al Educaţiei îţi explică de ce elevii şi profesorii ar trebui să fie o prioritate pentru DSP-uri în următoarea perioadă.

”Ar fi fost bine ca măcar cadrele didactice să fie testate, nu cred că era o soluţie să testezi toţi elevii, nu cred că ar fi fost logistica suficientă pentru aşa ceva. Cadrele didactice cu siguranţă ar fi putut fi testate. Nu s-a făcut lucrul acesta. Ce se poate face de acum încolo? DSP-urile ar trebui, cu prioritate, să fie cu ochii pe şcoală şi să testeze în primul rând elevi sau profesori, cu prioritate absolută faţă de orice alt eşantion din populaţie. În felul acesta poţi să îţi dai seama cât mai din timp cu putinţă dacă apare o situaţie şi care este soluţia la această situaţie.”

M. Miclea: ,,Începerea şcolii ne-a luat din nou prin surprindere”

”Din păcate, din nou ne-a luat prin surprindere. O ascultam pe dna ministru zilele trecute că se plângea că nu sunt soluţii. Eu, şi nu numai eu, am dat soluţii din timp. Ar fi început mult mai bine şcoala dacă s-ar fi ascultat aceste soluţii. Dacă, însă, ignori mereu soluţiile, sistematic, din aprilie încoace, bineînţeles că începi şcoala prost.”

M. Miclea, posibile scenarii despre începutul şcolilor: ,,Trebuia începută şcoala pe 15 mai”

”Mircea Miclea: Trebuia începută şcoala imediat după ridicarea stării de alertă, pe 15 mai. Am spus lucrul acesta. De ce? Unu: pentru că riscurile atunci erau mult mai mici, doi: pentru că am fi avut două luni la dispoziţie să experimentăm, să încercăm diverse variante de învăţământ. În baza acelor experimente, am fi tras învăţămintele şi acum am fi ştiut exact ce avem de făcut. Din păcate, s-a pierdut oportunitatea de atunci şi abia acum începem să experimentăm şi atunci se creeză incertitudinea, ca să nu spun haosul de acum. Soluţia a fost oferită din aprilie şi s-a ignorat.”

M. Miclea: ,,Ar fi trebuit începută şcoala la 1 septembrie, pentru a avea o rezervă de timp”

”Mircea Miclea: Trebuia un început de învăţământ remedial, adică pe perioada vacanţei de vară, ştiind foarte clar că elevii au pierdut materie, pentru că au avut câteva luni de învăţământ online şi majoritatea n-a avut niciun fel de device să intre pe învăţământ online, trebuia plătiţi profesorii să facă meditaţii pe perioada vacanţei de vară, ca să se recupereze măcar o parte din materia pierdută. De exemplu, în Marea Britanie s-au alocat 1,5 miliarde (n.r. de lire sterline) pentru acest învăţământ remedial. Acesta nu este un lux. Dacă nu investeşti în educaţie, tu ca ţară sărăceşti, cetăţenii tăi sunt mai săraci, nu e o joacă. Iarăşi soluţia a fost oferită şi a fost ignorată.
A treia soluţie: am spus că ar fi fost bine să se înceapă şcoala de la 1 septembrie, ca să avem o rezervă de timp, astfel încât dacă cumva în timpul iernii apare o criză, să avem măcar o parte din materia deja pierdută. Mai ales că toate cadrele didactice oricum încep şcoala din 1 septembrie, deci nu ar fi fost o cheltuială în plus. Nu s-a luat în calcul nici această situaţie.Acestea erau soluţii care s-au vehiculat, au fost ignorate complet.”

Toni Grecu, despre deschiderea şcolilor şi umorul în vremea pandemiei

Invitat în platoul Aleph News, în cadrul emisiunii ,,Ochii pe mine!”, moderată de Vlad Craioveanu,, Toni Grecu vorbeşte despre începerea şcolilor în vremea pandemiei, dar şi despre cât ne mai salvează comedia şi hazul de necaz în timpurile pe care le trăim.

T. Grecu: „Azi, în primul rând trebuie să râdem de noi înşine”

”Vlad Craioveanu: De cine râdem azi, Toni?
Toni Grecu: De cine râdem azi? În primul rând trebuie să râdem de noi înşine, pentru că suntem în toată povestea asta ca nişte papiţoi, de care un virus îşi bate joc de omenire de la nord la sud şi de la vest la est. Niciodată omenirea cu cei mai tari politicieni, cu cei mai mari cercetători, cu cele mai grozave tehnologii, nu a fost pusă în ofside cum este pusă de acest virus. Râde virusul de noi cu gura până la urechi. Dacă nu facem glume noi despre noi s-a terminat şmecheria.”

T. Grecu: „Hazul de necaz e o formă de găsire a echilibrului, în momente de cumpănă”

”Vlad Craioveanu: Ce rost mai are comedia în contextul acesta?
Toni Grecu: Cel mai mare rost. Ne mai ajută. În momentele de cumpănă, oamenii se ajută cu râsul. Hazul de necaz e o formă de găsire a echilibrului, altfel te duci cu capul, dacă eşti într-o depresie continuă, când a pus depresia gheara pe tine, greu o rezolvi. Aşa, dacă mai ieşi puţin din asta,mai zâmbeşti, te uiţi pe internet, mai vezi o glumă, mai înjură unul Guvernul, mai zice dna ministru Pepsiglas la paravane.”

Psihiatrul Gabriel Diaconu:,, Copiii nu vor sta cu masca pe faţă în clase”

”Vlad Craioveanu: Crezi că vor sta copiii cu masca pe faţă?
Gabriel Diaconu: Cine propune, promite sau visează la treaba asta, ar face bine să se uite adânc în oglindă. Răspunsul trebuie să fie Nu. Şi, mai mult decât atât, contează foarte puţin o procedură care să fie pompos anunţată ministerial sau guvernamental. Contează orice formă de intervenţie care să fie aplicabilă în teren în timp real. Iar masca pe faţa copilului, în afară de faptul că propovăduieşte antipropagandă pandemică, nu cred că va influenţa într-un fel sau altul statusul psihic şi comportamental al acestei generaţii de elevi.”
Psihiatrul susţine că ,,un copil dacă a văzut părintele că se spală pe mâini, că are grijă la igienă, va duce la şcoală un stil de comportament de bun-simţ.”

Gabriel Diaconu, despre mai mare teamă a sa la începerea şcolilor

„Pandemia îţi înlesneşte extremismul. Ce îmi este mie teamă este faptul că, dacă într-o şcoală va apărea un focar de infecţie, dar oamenii nu vor trata sanitar problema, ci visceral.”

Simona Baciu: „Nu aş vrea să fiu astăzi în papucii doamnei Anisie”

Simona Baciu, preşedinte al Fundaţiei Transylvania College, mărturiseşte în cadrul emisiunii ,,Ochii pe tine!”, de la Aleph News: „La noi, şcoala începe cu dascălii când ei sunt pregătiţi şi înţeleg misiunea şcolii”
Simona Baciu: „Nu aş vrea să fiu astăzi în papucii doamnei Anisie. Aş da însă atenţie sporită modului în care a început şcoala şi să mă concentrez mai puţin pe a preda şi mai mult pe a fi şi a exista.”
Simona Baciu: „La Transylvania College, noi am început şcoala acum două săptămâni. La noi, cu o săptămână înainte de a începe şcoala, profesorii vin la şcoală. Pregătesc nu numai materialele şi clasele, ci se pregătesc şi ei înşişi. Şcoala începe cu dascălii când ei sunt pregătiţi şi înţeleg misiunea şcolii.”

Antonia Pup: „Cred că dreptul la educaţie este un drept constituţional”

Antonia Pup, preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor Timiş şi ex-preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor, vorbeşte despre cât de important este ca Ministerul Educaţiei să fie condus de oameni competenţi. În caz contrar, aceasta susţine că elevii sunt cei care vor suporta repercusiunile şi hibele sistemului de învăţământ, luat mereu prin surprindere.

A. Pup: „Ne-a demonstrat Ministerul  Educaţiei că dacă nu este condus de oameni competenţi, mai ales în an alectoral, nu poate să aibă mai mult de randamentul unui butic. Iată că doi secretari de stat sunt în campanie electorală.”

A. Pup: „Eu nu sunt adepta învăţământului particular. Eu cred că dreptul la educaţie este un drept constituţional.”