Semnal de alarmă tras de rectorul UPT: Sunt studenţi care nu ştiu să folosească e-mailul / Avem situaţii în care studenţii trimit mesaje profesorilor doar pe reţelele de socializare

Florin Drăgan afirmă că unii studenţi încurcă structura unui mail trecând întreg conţinutul la "subject". În plus rectorul UPT spune că există situaţii în care studenţii trimit mesaje profesorilor doar pe reţelele de socializare.

„Noua generaţie vine cu lucruri bune, dar şi cu părţi mai puţin bune. De exemplu, sunt studenţi care nu ştiu să folosească e-mailul, pun toate ideile în subject chiar dacă sunt mai multe fraze. Sau avem situaţii în care studenţii trimit mesaje profesorilor doar pe reţelele de socializare, i-am întrebat de ce nu vor să comunicăm pe mail sau pe campusul online şi ne-au spus că nu sunt obişnuiţi. Le este mai simplu să comunice instant prin propoziţii scurte. Este nevoie de un traseu educaţional personalizat, în care fiecare student să poată pună accentul pe ce îl atrage mai mult astfel încât să îi dezvoltăm toate abilităţile”, susţine Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

Întregul comunicat publicat de UPT:

Generaţia de studenţi născută după anul 2000 este prima care a avut acces la internet încă de la o vârstă fragedă. Pentru aceşti tineri viaţa se derulează mult mai repede astfel că metodele moderne de predare trebuie să devină o obişnuinţă la cursuri, nu o excepţie;

Rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan, susţine că tehnologia s-a schimbat foarte repede, iar tinerii s-au schimbat la fel de rapid: „studenţii de acum sunt total diferiţi faţă de cei de acum patru ani”;

Astfel că profesorii trebuie să predea materia prin interactivitate, storytelling sau gamification pentru ca studenţii să fie atenţi.

Universitatea Politehnica Timişoara este adepta metodelor noi de predare, iar în ultimii ani fiecare facultate în parte a dus o campanie amplă de digitalizare. De altfel, pentru tinerii din noua generaţie tehnologia este parte din viaţa lor, astfel că noile platforme de comunicare universitară      şi adaptarea profesorilor la comportamentul studenţilor sunt parte din procesul educaţional.

„Noua generaţie vine cu lucruri bune, dar şi cu părţi mai puţin bune. De exemplu, sunt studenţi care nu ştiu să folosească e-mailul, pun toate ideile în subject chiar dacă sunt mai multe fraze. Sau avem situaţii în care studenţii trimit mesaje profesorilor doar pe reţelele de socializare, i-am întrebat de ce nu vor să comunicăm pe mail sau pe campusul online şi ne-au spus că nu sunt obişnuiţi. Le este mai simplu să comunice instant prin propoziţii scurte. Este nevoie de un traseu educaţional personalizat, în care fiecare student să poată pună accentul pe ce îl atrage mai mult astfel încât să îi dezvoltăm toate abilităţile”, susţine Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

Politehnica a avut avantajul unui Campus Virtual bine conturat la începutul pandemiei, adaptat de la un număr de sub 1000 de studenţi – folosit de cei înscrişi la programele de învăţământ la distanţă – iar acum este folosit de 13.000 de studenţi. În plus, universitatea a achiziţionat module de software care pot fi descărcate de fiecare student. De altfel, au fost adoptate soluţii de predare în regim hibrid în anumite amfiteatre, unele cadre didactice au venit cu soluţii inovatoare pentru aplicaţiile din laborator. Pentru a le capta atenţia studenţilor, profesorii au făcut cursuri de predare inclusiv cu specialişti din zona privată, tocmai pentru a adapta modul de interacţiune cu tinerii. Astfel de cursuri vor continua din toamnă şi presupun inclusiv o abordare a incluziunii studenţilor.

„Studiile arată că în ultimii zece ani timpul în care un ascultător este conectat la un discurs a scăzut de la 15 secunde la 7 secunde. Acest lucru îl simţim şi la cursuri, dacă nu spui ceva interesant în cele şapte secunde, poţi să îl pierzi pe student. Astfel că încercăm să venim cu interactivitate, să îi implicăm cât mai mult astfel încât să fie conectaţi la predarea cursului. De altfel, am introdus şi metode moderne de predare prin storytelling şi gamification, astfel încât studentul să fie cât mai aproape de mediul lui”, a declarat Florin Drăgan.

Totodată, Universitatea Politehnica Timişoara a încurajat cadrele didactice să încerce să fie mai mult mentori pentru studenţi, decât dascăli. Trebuie să existe în permanenţă o comunicare cu tinerii pentru a-i sprijini să îşi atingă potenţialul maxim prin servicii complementare şi diverse oportunităţi. Noua generaţie de studenţi este prima care a crescut cu acces la internet şi volmul de informaţie asimilat este mare. De asemenea, nu mai există diferenţe între tinerii din estul Europei şi cei din vestul continentului datorită tehnologiei, ei având acces la aceleaşi tendinţe sociale, de petrecere a timpului liber sau de entertainment.

„Poate cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă profesorul acum este să le scoată din educaţie expresia: nu este bine să greşeşti! Noi cu asta am crescut, tot timpul ni s-a spus că greşeala nu este bună, iar această mentalitate se regăseşte şi la mulţi dintre părinţii lor. La universitate trebuie să le arătăm că poţi greşi, iar mai important este ce înveţi din acea greşeală. Este mai bine să faci o eroare în laborator, decât să o faci ulterior la job”, a încheiat rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.