Sică Mandolină şi irefutabilul

Nu am avut niciodată certitudini. Certitudinile mă sperie. Prefer să am semne de întrebare, să mă îndoiesc mereu de lucruri. Mă sperie şi oamenii cu certitudini. Oamenii cu certitudini au o aroganţă care-mi displace. O aroganţă care maschează nesiguranţa de sine, dar s-o lăsăm cu astea şi să vorbim despre irefutabili.

Sică Mandolină e un irefutabil. El are certitudini să-şi pună şi-n cap. El e sigur că dacă organizează alegeri în decembrie iese el şi peneleul lui. C-aşa ştie el. Aşa-i merge lui certitudinea!

Şi el, şi Fratele lui Cel Mare, de la Cotroceni o ţin una şi bună, că să facă alegeri musai în decembrie şi apasă tare pe argumentul constituţionalităţii, făcându-se că nu ştiu că există soluţii de amânare. Ei cred că acum e momentul, ei cred că trebuie să bată fierul cât e cald.

Au înnebunit ca salcâmii când a ieşit Nicuşor Dan la Primărie. Şi-au zis că acum e timpul lor, că fanii îi iubeşte, ie nebuni dupe ei. Fanele aruncă cu sutienele-n ei: “Mandolină, te iubim, că ca tine nu găsim!”.

Dar adevărul e că astea sunt doar presupuneri de politruci narcisişti şi ahtiaţi după putere. Nimeni nu ştie ce turnură or să ia lucrurile, cum s-or damblagi fanele între timp. De unde ştiu ei, mă, ce-o să fie în decembrie?

De unde găseşte Sică Mandolină atâta irefutabil? Curge undeva un râu cu irefutabil? Că n-avem noi întrebări câte răspunsuri are Mandolină.

Aşa că, să mă ierte Dumnezeu, dar eu, ca om cu incertitudini, nu înţeleg pe ce se bazează Mandolină de e atât de irefutabil.

(Textul a fost lecturat la începutul emisiunii lui Marius Tucă Show)