Stresul poate provoca afecţiuni ale inimii. Tinerii sunt cei mai afectaţi

Când hormonul de stres, cortizolui, continuă să crească în timp, se va mări şi riscul de a suferi un accident vascular cerebral, infarct sau boli de inimă, potrivit cercetării publicate în Circulation, revista Asociaţiei Americane de Sănătate.

Un alt studiu care evidenţiază legătura dintre minte şi sănătatea inimii unei persoane, a spus cardiologul Dr. Glenn Levine, profesor de medicină la Baylor College of Medicine din Houston care nu a fost implicat în studiu. „Stresul, depresia, frustrarea, furia şi o perspectivă negativă asupra vieţii nu numai că fac oameni nefericiţi, ci afectează negativ sănătatea şi longevitatea”, a spus Levine, care a condus declaraţia ştiinţifică a AHA privind legătura dintre bunăstarea mentală şi bolile de inimă.

La elaborarea declaraţiei AHA, „ne-am uitat la toate datele pe care le-am putut găsi şi am ajuns la concluzia că factorii psihologici negativi de sănătate, cum ar fi stresul, au fost în mod clar asociaţi cu mulţi factori de risc cardiovascular”, a spus Levine.

Războiul din Ucraina, ziua 1149. Marea Britanie sprijină o eventuală decizie a Germaniei de a trimite rachete Taurus în Ucraina/Atac rusesc asupra orașului Dnipro: Trei morți și cel puțin 28 de persoane rănite

Rubio îi transmite lui Lavrov că discuțiile de la Paris privind Ucraina sunt „încurajatoare”

Un nivel mai ridicat de hormoni ai stresului este legat de hipertensiune şi de un risc crescut de atac de cord şi accident vascular cerebral la persoanele cu tensiune arterială normală, a relevat studiul, potrivit CNN.

Stresul are un impact mai mare asupra tinerilor

Noul studiu a urmărit 412 adulţi cu vârste cuprinse între 48 şi 87 de ani, cu tensiune arterială normală, măsurând nivelul hormonilor de stres în mai multe momente, între 2005 şi 2018. Nivelurile hormonale au fost apoi comparate cu orice evenimente cardiovasculare care ar fi putut să apară, precum hipertensiune arterială, dureri de inimă, atacuri de cord şi intervenţii chirurgicale de bypass.

Studiul a testat trei hormoni – norepinefrină, epinefrină şi dopamină – care reglează sistemul nervos autonom şi controlează astfel de funcţii involuntare ale corpului precum ritmul cardiac, tensiunea arterială şi respiraţia.

Inoue şi echipa sa au analizat, de asemenea, nivelurile de cortizol, un hormon steroid care este eliberat de organism ca reacţie la stres acut, cum ar fi pericolul. Odată ce pericolul a trecut, corpul reduce debitul de cortizol, dar dacă o persoană este stresată continuu, nivelurile de cortizol pot rămâne ridicate. „Norepinefrina, epinefrina, dopamina şi cortizolul pot creşte odată cu stresul cauzat de evenimente din viaţă, muncă, relaţii, finanţe şi multe altele”, a spus Inoue.