STUDIU: Coronavirusul poate supravieţui pe bancnote şi până la 4 săptămâni

Coronavirusul rămâne activ pe bancnote şi până la patru săptămâni. Aceasta este concluzia studiului realizat de o echipă de cercetare, de la cel mai performant laborator de biosecuritate, din Australia. În cadrul studiului, specialiştii au testat puterea de supravieţuire a virusului pe diverse suprafeţe precum: telefonul mobil, banii cash, mânere, sticlă, bumbac, plastic şi altele.

Studiul a fost finanţat de armata australiană şi a presupus contaminarea suprafeţelor cu mucus artificial cu coronavirus, la o concentraţie de virus similară cu expectoraţiile unui pacient infectat. Pentru a îndepărta efectul luminii UV, care ar putea inactiva virusul, tot experimentul s-a desfăşurat pe întuneric. De asemenea, puterea de supravieţuire a virusului a fost testată în diverse condiţii de căldură şi umiditate.

Concluziile studiului:

• Coronavirusul este puternic. Are putere de supravieţuire 28 de zile, la temperatura camerei (aprox. 20 grade Celsius), pe suprafeţe fine precum bancnote, inox şi ecranul telefonului.
• Puterea virusului scade odată cu creşterea temperaturii şi poate supravieţui mai puţin de o zi la peste 40 de grade Celsius.
• La frig, însă, devine mai puternic. Virusul poate supravieţui pe suprafeţe fine, precum inoxul, şi la temperaturi foarte scăzute. Astfel s-ar putea explica de ce au izbucnit focare de infecţie în fabricile de procesare a cărnii şi în depozite frigorifice. Anterior au fost descoperite urme de SARS-CoV-2 şi pe produse congelate.
• Virusul rezistă mai mult timp pe suprafeţele fine, spre deosebire de cele aspre, precum bumbacul.

Casa Albă lansează un site despre COVID unde sunt criticați Fauci, Biden și OMS

Deversarea de petrol din strâmtoarea Kerci perturbă sezonul turistic la Marea Neagră

Intr-adevăr, transmiterea virusului este direct influenţată şi de cantitatea de virus cu care cineva intră în contact, cât şi de timpul de contact cu aceste suprafeţe. De aceea este important să dezinfectăm obiectele pe care le folosim frecvent peste zi, precum ecranele telefoanelor şi bancnotele. De altfel, anumite ţări precum China şi SUA se ocupau cu decontaminarea bancnotelor chiar şi înainte de pandemie.