Studiu. Unul din cinci angajaţi a pierdut un apel, pretinzând că dispozitivele se actualizează

„21% dintre angajaţi au confirmat (23% în România) că s-au prefăcut că dispozitivele lor instalează actualizări şi de aceea nu au reuşit să participe la un call sau la o întâlnire. E o scuză plauzibilă, dat fiind că actualizările de software pot perturba zilele de lucru, o treime (35%) dintre angajaţi spunând că au întârziat într-un call din cauza actualizărilor (37% în România)”, sunt concluziile unui studiu recent comandat de Kaspersky pentru a explora atitudinile şi obiceiurile lucrătorilor faţă de actualizări.

Întâlnirile frecvente sunt adesea văzute ca unul dintre cele mai neplăcute lucruri din rutina de la birou.

„Trecerea la munca la distanţă şi la întâlnirile virtuale nu a ajutat această problemă, deoarece oamenii au resimţit oboseală din cauza apelurilor video şi s-au simţit încă şi mai obosiţi la sfârşitul unei zile de lucru. După cum arată cercetările recente ale Kaspersky, unii angajaţi au găsit o scuză pentru a omite unele dintre apelurile lor - s-au prefăcut că dispozitivele lor de birou nu erau disponibile din cauza actualizărilor. Colegii lor puteau crede scuza, pentru că treceau şi ei prin experienţa de actualizare a unui anumit dispozitiv. În plus faţă de programările ratate, 37% dintre angajaţi şi-au pierdut o parte din munca realizată (32 % în România) sau datele nesalvate atunci când computerul sau laptop-ul au repornit după instalarea actualizărilor”, potrivit comunicatului de presă.

Conform sursei citate, unii angajaţi consideră că timpul de oprire al acestui dispozitiv este o oportunitate de a mai amâna puţin lucrurile pe care le au de făcut, 27% dintre respondenţi recunoscând (23% în România) că au instalat actualizări pentru a pierde în mod deliberat timpul la locul de muncă. Cu toate acestea, în general angajaţilor nu le place ca munca lor să fie întreruptă, astfel încât 65% îşi doresc actualizări în afara programului de lucru pentru a-şi menţine productivitatea (67% în România).

„De obicei, actualizările sunt descărcate în timpul programului de lucru în modul silenţios şi nu afectează activitatea. Cu toate acestea, pentru a le aplica la sistem, este necesară o repornire a computerului. Desigur, unele sarcini de serviciu nu pot fi amânate, aşa că, de obicei, un utilizator poate reporni dispozitivul într-un anumit interval de timp. După cum putem vedea, unii oameni duc dorul unor astfel de notificări, iar alţii nu doresc să facă actualizările în timpul programului de lucru. Prin urmare, repornirea necesară se poate întâmpla în momentul cel mai inoportun - chiar înainte de un apel important sau în timp ce scrieţi un e-mail lung”, - spune Egor Kharchenko, IT Service şi Asset Group Manager la Kaspersky.

Pentru a face programarea actualizărilor convenabilă angajaţilor şi administratorilor IT, Kaspersky recomandă departamentelor IT să facă următoarele:

• Planificaţi actualizările mai aproape de sfârşitul zilei de lucru, când dispozitivele sunt încă pornite şi pot descărca actualizările necesare, dar activitatea angajaţilor este de obicei mai redusă.
• Dacă este posibil, utilizaţi wake-on-LAN. Această tehnologie permite pornirea staţiilor de lucru prin reţea, astfel încât actualizările pot fi descărcate în afara programului de lucru.
• Împărţiţi utilizatorii în mai multe grupuri, inclusiv unul de testare. Actualizaţi-le unul câte unul, astfel încât departamentul IT să poată ajuta pe toată lumea în timp util dacă ceva nu merge bine.
• Informaţi personalul despre funcţia de salvare automată disponibilă în unele programe de productivitate la birou - aceasta va salva automat toate modificările lor.
• Instalaţi o soluţie de protecţie la nivel endpoint cu funcţii de gestionare a patch-urilor, cum ar fi Kaspersky Endpoint Security for Business. În plus, detectarea comportamentului şi tehnologiile de prevenire a exploiturilor nu permit atacatorilor cibernetici să valorifice problemele de securitate nerezolvate.

În aprilie 2021, Kaspersky a delegat Savanta să realizeze un sondaj online cu 15.000 de respondenţi pentru a explora tendinţele de actualizare a dispozitivelor. Eşantionul a inclus 1.000 de respondenţi din fiecare din Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Spania; şi 500 din fiecare dintre SUA, Olanda, Austria, Portugalia, România, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Africa de Sud, China, India, Australia, Brazilia, Mexic, Argentina, Columbia, Chile, Peru şi Rusia. Toţi respondenţii au folosit un computer, smartphone şi/sau tabletă pentru activităţile ce ţin de viaţa personală sau profesională, iar 76% dintre respondenţi erau angajaţi.