Trump și apropierea lui de Putin: va căuta Germania o soluție nucleară pentru viitorul securității în Europa?

Tentativele lui Donald Trump de a reduce tensiunile cu Vladimir Putin pun serios sub semnul întrebării garanțiile de securitate pe care Statele Unite le oferă tradițional aliaților europeni. Această reconfigurare strategică a determinat Germania să reconsidere poziția sa istorică față de apărarea nucleară și să exploreze alternative potențiale la protecția nucleară oferită de SUA, arată The Wall Street Journal.

Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, a inițiat o discuție despre o temă anterior considerată inviolabilă: posibilitatea ca Berlinul să dezvolte un arsenal nuclear propriu sau să contribuie activ la un sistem european de descurajare nucleară. Deși a nuanțat afirmația, subliniind că „nu este o necesitate imediată”, simpla evocare a unei astfel de opțiuni indică o transformare semnificativă în abordarea germană față de securitatea strategică.

Astfel, Germania evaluează în prezent un set de patru abordări strategice:

• Menținerea status quo-ului, bazat pe aranjamentele de securitate existente cu SUA.
• Dezvoltarea unei capacități nucleare europene comune, în cooperare cu Franța și Marea Britanie.
• O structură hibridă, care combină protecția continuă oferită de SUA cu un sistem european complementar.
• Consolidarea capacităților convenționale, ca o modalitate de a compensa absența armelor nucleare.

În replică la declarațiile lui Merz, președintele francez Emmanuel Macron a sugerat o „dezbatere strategică” privind extinderea protecției nucleare franceze la nivel european. Deși Franța și Regatul Unit posedă arsenale nucleare independente, acestea sunt depășite numeric de arsenalul vast al Rusiei, estimat la aproape 6.000 de focoase. În plus, persistă scepticismul cu privire la dorința sau capacitatea acestor state de a împărți efectiv controlul asupra forțelor lor nucleare cu Germania.

Care sunt provocările Dezvoltării unui Arsenal Nuclear German Autonom

Un program nuclear german s-ar confrunta cu obstacole considerabile:

• Constrângeri Juridice: Germania este parte a Tratatului de Neproliferare Nucleară, care îi interzice în mod explicit dezvoltarea de arme nucleare.
• Limitări Tehnice: Deși dispune de o bază industrială și științifică avansată, obținerea materialelor radioactive necesare pentru un program nuclear ar fi un proces complex și dificil de realizat în secret.
• Implicații Geopolitice: Un astfel de demers ar putea declanșa reacții negative atât din partea aliaților, cât și din partea Rusiei, destabilizând echilibrul regional.

Astfel, având în vedere capacitățile avansate de supraveghere din prezent, Alexander Bollfrass, șeful departamentului de strategie, tehnologie și control al armamentelor din cadrul Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), subliniază provocările semnificative legate de dezvoltarea clandestină a unei bombe nucleare. Chiar dacă Germania ar reuși să construiască un focos nuclear, detectarea testării ar fi extrem de probabilă, din cauza monitorizării internaționale intense. În acest context, se discută diferite scenarii: unii experți sugerează că Germania ar putea urma exemplul Africii de Sud, dezvoltând un număr limitat de focoase netestate, sau ar putea adopta o strategie de „nuclear edging”, apropiindu-se de capacitatea de a produce arme nucleare ca mijloc de descurajare. Cu toate acestea, Bollfrass consideră improbabil ca Germania să încalce un număr atât de mare de norme internaționale și să își asume consecințele unei astfel de acțiuni.

Pe fondul incertitudinilor tot mai mari legate de angajamentul strategic al SUA, Germania și restul Europei sunt obligate să evalueze scenarii de securitate alternative. Deși un program nuclear german pare improbabil pe termen scurt, deschiderea dezbaterii de către Friedrich Merz indică o schimbare fundamentală de paradigmă, cu potențialul de a reconfigura profund arhitectura de apărare a Europei.