Tudose, miniştrilor, la prima şedinţă de Guvern din 2018: Să dea Dumnezeu să avem un an rodnic, că liniştit în mod cert nu va fi

”La mulţi ani pentru cei cu care ne vedem prima dată anul acesta! Este prima şedinţă de Guvern din acest an. Să dea Dumnezeu să avem un an rodnic, că liniştit în mod cert nu va fi”, a spus Mihai Tudose, la începutul şedinţei Guvernului.

El a adăugat că Banca Mondială şi-a revizuit estimarea referitoare la ţara noastră în anul 2017 şi prognoza pentru acest an.

”Banca Mondială şi-a revizuit estimarea privind închiderea anului 2017, ducându-ne la o creştere de peste 6, de 6,4. O să avem şi noi în curând datele oficiale. Dar, cunoscând pesimismul de care au dat ei dovadă întotdeauna, apreciem procentul dat de ei, 6,4, creştere pe 2017, şi au îmbunătăţit şi prognoza pentru 2018, ceea ce nu este un lucru rău”, a menţionat premierul.

Conform ediţiei din ianuarie 2018 a raportului Băncii Mondiale „Perspective Economice Globale”, economia României va creşte cu 4,5% în 2018, după ce în 2017 a avut un avans estimat la 6,4%. În 2019, economia României va creşte cu 4,1%, iar în 2020 – cu 3,5%, prognozează instituţia financiară.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP), din România, a estimat că în 2018 vom avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,5%. Iar Guvernul a construit bugetul de stat pe anul 2018 pornind de la această prognoză şi de la necesitatea de a asigura un deficit bugetar de 2,9% din PIB.

În luna noiembrie 2017, şi Comisia Europeană (CE) a majorat prognozele de creştere a economiei României pentru 2017, de la 4,3% la 5,7% şi pentru 2018, de la 3,7% la 4,4%. Comisia prognozase, în primăvara anului trecut, o creştere economică de 4,3% în 2017 şi de 3,7% în 2018 pentru România.

La rândul său, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 3,4% la 4,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”.

Banca Mondială preconizează că rata de creştere în Europa şi Asia Centrală urmează să scadă la 2,9% în 2018 - în paralel cu o încetinire a economiei Turciei şi cu o extindere a producţiei în partea estică a regiunii, respectiv în ţările exportatoare - pentru a se stabiliza apoi la un nivel de 3% în perioada 2019-2020.

„Economia Rusiei s-a adaptat la noul nivel al preţului petrolului şi, conform previziunilor, va continua să crească la o rată de 1,7% (anul curent). Se anticipează că în Kazahstan se va înregistra o creştere moderată de 2,6% datorită diminuării efectelor unice ale creşterii producţiei de petrol şi stimulentelor de ordin fiscal. Se estimează că, pe măsura scăderii tensiunilor de ordin geopolitic, economia Ucrainei va înregistra o creştere de 3,5% - faţă de 2% în anul recent încheiat. În Turcia, pe măsura diminuării impactului măsurilor fiscale, pentru 2018 se preconizează o creştere moderată de 3,5%. Se anticipează că încetinirea preconizată a ritmului creşterii în Uniunea Europeană va afecta creşterea exporturilor în Europa Centrală, iar pentru Polonia se întrevede o scădere la 4% comparativ cu nivelul de 4,5% înregistrat în anul recent încheiat. În Ungaria, este anticipată o creştere moderată de 3,8% faţă de 3,9%”, arată raportul Băncii Mondiale.

Riscurile aferente perspectivei de mai sus au devenit mai echilibrate, însă sunt în continuare înclinate către o evoluţie negativă. „O înăsprire dezordonată a condiţiilor de pe pieţele financiare mondiale ar putea genera creşterea costurilor de finanţare. Un preţ al petrolului mai scăzut faţă de cel preconizat ar putea încetini ritmul de creştere în rândul ţărilor care depind în mod semnificativ de veniturile din industria petrolului, subminând procesul fragil de redresare al acestora şi propagându-se în ţările învecinate mai mici, prin canale comerciale şi transferuri de remiteri. Tensiunile geopolitice din Ucraina, înăsprirea sancţiunilor internaţionale pentru Rusia sau escaladarea tensiunilor cu Uniunea Europeană, ar putea deveni obstacole pentru investitorii internaţionali, afectând astfel procesul de creştere”, mai arată Banca Mondială.

„O creştere mai rapidă decât cea preconizată în Uniunea Europeană – care este cel mai mare partener comercial şi cea mai importantă sursă de finanţare a ţărilor din regiune – ar putea stimula o creştere mai rapidă decât cea anticipată, acelaşi efect putând fi generat prin accelerarea reformelor structurale”, conchid autorii raportului.