UE ia în calcul decuplarea Moldovei de Ucraina în procesul de aderare

Republica Moldova și Ucraina au urmat un drum similar în aspirațiile lor europene, depunând solicitări de aderare la scurt timp după invazia rusă din 2022.

Deși au pornit împreună și beneficiază de un sprijin general din partea statelor membre, negocierile oficiale pentru aderare nu au demarat încă pentru niciuna dintre cele două națiuni.

Totuși, Marta Kos, comisara europeană responsabilă de extindere, a menționat pentru Europa Liberă că UE ia în considerare separarea parcursurilor celor două state candidate, din cauza obstrucției manifestate de Ungaria față de Ucraina.

20 de ani de la semnarea Tratatului de Aderare la UE. Lasconi: Trăim cea mai prosperă perioadă

Antonescu: Avantajele sunt incontestabile dupa 20 de ani de la semnarea Tratatului de Aderare la UE

„Nu pot exclude o decuplare, discutăm deja cu statele membre ce este de făcut”, a afirmat Kos în interviul acordat la Praga, pe 28 aprilie.

Ea a adăugat că „niciun stat membru nu se opune deschiderii primului grup de capitole de negociere cu Moldova”.

Ungaria acționează în prezent ca o piedică pentru Ucraina

Negocierile cu Ucraina sunt blocate de executivul de la Budapesta, care insistă pe garantarea drepturilor minorității maghiare din partea de vest a Ucrainei.

Hotărârile referitoare la extinderea UE necesită unanimitate, oferind practic Ungariei drept de veto în acest context.

Comisara Kos a criticat Ungaria, acuzând-o că politizează nefondat acest proces și a subliniat că Ucraina a făcut deja „suficient” progrese pentru a avansa în cadrul negocierilor.

Ea a remarcat însă: „Dar pentru Ungaria, nu este destul”.

Republica Moldova, un exemplu pozitiv în procesul de extindere

Pe fondul dificultăților întâmpinate de Ucraina, Republica Moldova se distinge ca un candidat care progresează rapid și cu hotărâre.

Marta Kos a apreciat eforturile Chișinăului, numind integrarea în UE un „proiect de pace” pentru Moldova. „Este ceva ce probabil nu am mai observat până acum”, a declarat Kos. Ea a continuat spunând că „Moldova își dorește cu adevărat să facă parte din comunitatea valorilor și a democrației”.

Kos nu exclude posibilitatea ca Moldova să devină stat membru chiar înainte de sfârșitul anului 2029, când se încheie mandatul actualei Comisii Europene.

Precedente în procesul de extindere: Albania și Macedonia de Nord.

Separația unor state candidate nu ar constitui o premieră în istoria UE. În anul 2024, Albaniei i s-a permis să avanseze în procesul de aderare, în timp ce progresul Macedoniei de Nord a fost oprit de o dispută bilaterală cu Bulgaria. Acest caz anterior oferă un temei legal și politic pentru o eventuală decuplare între Moldova și Ucraina.

Georgia ramâne o situație complexă care trebuie tratată cu grijă

În cadrul interviului acordat postului Europa Liberă, Marta Kos a abordat și situația Georgiei, un alt stat candidat a cărui candidatură a fost suspendată din cauza unor regresări democratice.

Deși în prezent dialogul cu autoritățile din Tbilisi este limitat, UE nu exclude reluarea contactelor, cel puțin la un nivel tehnic. Kos a precizat: „Cred că ar trebui să fim prudenți… Poate să începem cu contacte la nivel inferior, apoi să vedem cum putem explora această posibilitate”, a mai adăugat ea.

Extinderea UE, o combinație între considerente geopolitice și voință politică

Interviul acordat de comisara pentru extindere subliniază un moment semnificativ pentru politica de extindere a Uniunii Europene.

Într-un context geopolitic instabil și confruntată cu obstacole politice interne, UE este nevoită să reevalueze abordarea grupată a candidaturilor și să recompenseze statele care înregistrează progrese clare în implementarea reformelor – cum este Republica Moldova.