COMENTARIU Lelia Munteanu: Nimic nu e scris

La finalul celor „10 lecţii pentru o lume postpandemică”, carte publicată la finalul anului trecut (tradusă de Adina Avrmescu la Polirom, Iaşi 2021), Fareed Zakaria, cunoscutul indo-american de la CNN, povesteşte câteva secvenţe dintr-un film. Ce-am înţeles eu, care am citit toate cele zece lecţii, nu contează. Important e să vă reamintiţi secvenţele şi să reflectaţi asupra lor. Veţi avea nevoie, mai curând decât credeţi, de această a unsprezecea lecţie:

 

„În exhaustiva dramă istorică „Lawrence al Arabei”, tânărul diplomat-aventurier britanic T.E. Lawrence – în interpretarea de neuitat a lui Peter O’Toole – a convins câteva triburi arabe să organizeze un atac-surpriză împotriva Imperiului Otoman, faţă de care voiau să-şi câştige independenţa. Lawrence conduce prin deşert un grup din aceşti luptători beduini, apropiindu-se de portul otoman Aqaba de pe uscat. Traversează deşertul, înfruntând căldura năucitoare şi furtunile de nisip.

 

La un moment dat, îşi dau seama că unul dintre soldaţii arabi, Gasim, a căzut de pe cămilă. Lawrence ia imediat decizia să se întoarcă şi să-l caute. Căpetenia arabilor, Sherif Ali, interpretat în film de Omar Sharif, se opune. Unul dintre aghiotanţii săi îi spune lui Lawrence: . Lawrence ripostează: . (…) În filmul „Lawrence al Arabiei” lecţia despre soartă versus acţiunea omului devine mai complicată. În noaptea de dinaintea atacului asupra portului Aqaba, triburile arabe încep să se certe îngrozitor, din cauza uciderii unui membru al unui trib de către membrul altul trib. Ca străin, Lawrence se oferă să-l execute pe asasin, pentru ca dreptatea să fie făcută de o mână imparţială, dar află cu această ocazie că ucigaşul e nimeni altul decât Gasim, bărbatul căruia îi salvase viaţa în deşert. Şi, cu toate acestea, Lawrence se îndreaptă spre el şi, calm, îl împuşcă de şase ori în piept”.