Valea Uzului, locul în care românii şi ungurii, umăr la umăr, au dezgropat conflictul | VIDEO

În data de 6 iunie, de Ziua Eroilor, în Cimitirul din Valea Uzului se auzeau vocile înfierbântate care cântau "Doamne ocroteşte-i pe români", în timp ce drapelul era fluturat mândru în vânt de pe gard. În faţa gardului, se auzeau rugăciunile murmurate în maghiară.

Dacă te uiţi atent pe hartă, pe linia fină, care delimitează judeţele Harghita şi Bacău, se află Cimitirul din Valea Uzului.

“Cimitirul din Valea Uzului se află în judeţul Harghita. Conform Legii nr.2/ 1968 privind organizarea administrativă al României, satul Valea Uzului face parte din comuna Sânmartin. Dacă vă uitaţi în anexele legii, republicată cu ultimele modificări la sfârşitul anului trecut, la oraşul Dărmăneşti nu apare nici o localitate cu asemenea denumire”, ne spune Gergely Andras, primarul comunei Sânmartin, (Harghita).

Încercăm să aflăm de la primar istoria satului pentru a înţelege cum s-a născut conflictul. “Satul s-a format la sfârşitul secolului al XIX-lea în urma demarării unor activităţi de exploatare şi prelucrare a lemnului. În registrele de stare civilă ale comunei Sânmartin se poate urmări evoluţia acestei localităţi fiind înregistrate toate naşterile, căsătoriile şi decesele din această localitate”, spune Gergely Andras.

Tot el explică jurnaliştilor MEDIAFAX că în regimul comunist, cimitirul a fost lăsat în paragină. Localnicii din Valea Uzului îl foloseau drept fâneaţă şi coseau cimitirul în care nu au mai existat crucile de lemn, putrezite de-a lungul deceniilor. Doar însemnele din piatră au mai rezistat şi crucile în parcela în care, pe parcursul deceniilor, au fost înmormântate persoanele civile, localnicii satului Valea Uzului.

Îl întrebăm câţi români sunt îngropaţi aici. Din evidenţele sale ar fi unul singur, lt. Nicolae Balzau, spune primarul.

Şi atunci de ce a intervenit primăria Dărmăneşti din judeţul Bacău pentru a ridica cele 52 de cruci de piatră în cinstea eroilor români necunoscuţi?

Primarul oraşului Dărmăneşti (jud. Bacău) - Constantin Toma – este greu de găsit.

Avem totuşi un răspuns din partea primăriei pe care o conduce. Instituţia a decis reabilitarea tuturor monumentelor şi cimitirelor de pe raza administrativ teritorială a oraşului în contextul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri şi a Primului Război Mondial.

Iar potrivit unei adrese a Oficiului de Cadastru Bacău din octombrie 2018, Cimitirul din Valea Uzului se află pe teritoriul comunei Dărmâneşti şi în judeţul Bacău. “În vederea reabilitarii <<Solei>> eroilor români din Cimitirul Valea Uzului, Primăria Dărmăneşti a primit în 4 octombrie 2018 o adresă emisă de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Bacău prin care ni se comunică faptul că amplasamentul Cimitirului Internaţional al Eroilor Valea Uzului se află în interiorul UAT Dărmăneşti”, se arată în documentul citat.

Şi tot de la autorităţile din Bacău aflăm că în Valea Uzului sunt îngropaţi peste 50 de soldaţi români necunoscuţi, nu unul.

”Ţinând cont de adresa din 31 iulie 2018 emisă de către Ministerul Culturii, prin care se comunică Primăriei Dărmăneşti susţinerea financiară parţială a proiectului de reabilitare a Cimitirului Internaţional al Eroilor Valea Uzului, la limită cu judeţul Harghita, Consiliul Local Dărmăneşti a aprobat lucrările de construire a unui monument şi a 50 de cruci pentru eroii români înhumaţi în Cimitirul Internaţional”.

În Cimitirul Internaţional al Eroilor de pe Valea Uzului sunt înhumaţi peste 1.306 militari de mai multe naţionalităţi, provenind atât din primul cât şi din al doilea război mondial. Iniţial, cimitirul a fost considerat cel civil al localităţii, dar lucrurile s-au schimbat în primul Război Mondial, când Armata Ungară a îngropat aici 350 de soldaţi.

Trecem din nou graniţa în Harghita. Primarul din Sânmartin spune o altă poveste a cimitirului şi a crucilor de lemn, care au fost puse la loc după Revoluţie.

“Refacerea mormintelor soldaţilor din cimitir s-a făcut de către organizaţii civile din banii lor sau din bani câştigaţi pe baza cererilor de finanţare externă, pe baza evidenţelor de stare civilă din Sânmartin în care au fost înregistraţi peste 600 soldaţi decedaţi în primul război mondial şi înmormântaţi în cimitirul din Valea Uzului. S-a luat în considerare şi schiţa cimitirului al cărui original se află în arhiva militară din Viena. De asemenea, s-a luat în considerare şi o poză din perioadă interbelică care arată cimitirul cu cruci de lemn simple. Primăria comunei Sânmartin, din fondurile obţinute de la Fundaţia Bethlen Gabor Alapkezelo ZRT, a realizat acele plăci de granit pe care au fost trecute numele tuturor soldaţilor decedaţi, indiferent de naţionalitate şi care au fost aşezate pe zidul cimitirului.”, povesteşte Gergely Andras, primarul comunei Sânmartin (Harghita).

Tot el susţine că din cauza faptului că nominal se ştie doar pentru foarte puţini soldaţi aşezarea mormântului, pe cruci nu au fost trecute nume. Mai mult, face referire la cimitirul eroilor necunoscuţi români, aflat la circa 10 km de Valea Uzului, care e acum neîngrijit.

“Considerăm că orice soldat merită să fie cinstit şi să aibă un loc de vecie îngrijit. Spun asta cunoscând situaţia zecilor de cimitire militare din Europa, în Franţa, valea râului Isonzo din Slovenia şi Italia sau podişul Doberdo din Italia unde aceste cimitire sunt îngrijite în mod exemplar. Din păcate, cimitirul eroilor români la Poiana Uzului sau Coada Lacului, cum se numesc localnicii, şi care este în administrarea oraşului Dărmăneşti, arată altfel”, declară primarul.

Avem aşadar un cimitir la graniţa dintre două judeţe, disputat de ambele autorităţi administrative. Fiecare are în mână documente şi fiecare evocă un alt număr de soldaţi români îngropaţi acolo- respectiv un soldat în documentele din Harghita şi 52 în cele din Bacău.

Încercăm să mergem la judeţ, să întrebăm autorităţile cum stă situaţia. În Harghita, lucrurille rămân neschimbate: cimitirul e al judeţului Harghita, nu Bacău. Mai mult, aici a investit Guvernul ungar.

“Pe baza Legii nr. 2 din 1968, teritoriul cimitirului aparţine comunei Sânmartin. Această lege nu a fost schimbată. Însă oraşul Dărmăneşti a întăbulat cimitirul pe data de 29 aprilie 2019. Cimitirul din Valea Uzului a fost reabilitat de Primăria Sânmartin împreună cu locuitorii comunei, a fost sprijinit financiar de Guvernul Ungariei, fiind un cimitir în care sunt înmormântaţi şi soldaţi unguri din Primul Război Mondial”, spune Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

În Bacău, preşedintele Consiliului Judeţean dă din umeri. Nu ştia de intenţia primăriei din Dărmăneşti de a pune crucile de piatră.

“Ne-am trezit cu chestiunea asta în faţă. Consiliul Judeţean Bacău nu a contribuit cu nicio sumă la lucrările de la cimitir. Am discutat cu preşedintele CJ Harghita după ce avusese loc amenajarea de la cimitir şi am decis să rezolvăm problema administrativ deoarece era o perioadă de campanie electorală. Am mers la d-na prefect a judeţului Bacău pentru că trebuia văzut avizul de legalitate al Consiliului Local Dărmăneşti privind amenajarea parcelei eroilor români, dacă exista autorizaţie pentru lucrări şi dacă are avizul Oficiului Naţional ”Cultul Eroilor” din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Ceea ce am aflat de la ”Cultul Eroilor” de la Bucureşti este că nu a fost nicio solicitare şi nici nu s-a dat vreun aviz pentru vreo intervenţie la Cimitirul din Valea Uzului. Aşa spune legea că în momentul în care intervii, aveai nevoie de acest aviz”, afirmă, penru MEDIAFAX, preşedintele CJ Bacău, Sorin Braşoveanu

Nu doar cimitirul e la graniţă. Nu se bate nimeni pentru drumul judeţean, dar şi el se plimbă pe o linie fină care aparţine tuturor şi nimănui.

“Acolo este o problemă de grăniţuire pentru a se vedea exact unde se află cimitirul şi o parte din drumul judeţean de acolo, pentru că o bucată din acest drum se află în proprietatea Consiliului Judeţean Bacău, dar o parte este în judeţul Harghita. Este o procedură privind grăniţuirea, s-a stabilit o comisie, dar lucrurile au rămas în aer”, mai spune preşedintele CJ Bacău.

La începutul lunii mai, liderul UDMR Kelemen Hunor i-a cerut premierului Viorica Dăncilă să oprească “denigrarea memoriei soldaţilor maghiari” şi să intervină pentru oprirea deciziei Primăriei Dărmăneşti de amplasare a mormintelor soldaţilor români într-un cimitir din Harghita, unde sunt îngropaţi soldaţi maghiari.

Ziua în care cimitirul a devenit mai mult decât o problemă de graniţă

Vineri, 17 mai, întreaga presă relata ce se întâmplă în Valea Uzului. Cele 52 de cruci de piatră ale eroilor români erau acoperite cu saci de gunoi. Acţiunea avusese loc cu o seară înainte. Câţiva cetăţeni de etnie maghiară au intrat în cimitir şi au acoperit crucile.

În acea noapte, cimitirul a fost păzit de zeci de persoane pentru a nu se mai înregistra incidente.

A doua zi, după ce crucile eroilor români au fost învelite în saci negri, în zonă ajungea şi George Simion, un activist care pledează pentru unirea Republicii Moldova cu România, şi care candida la alegerile europarlamentare ca independent.

Acesta a susţinut că a fost agresat şi fugărit de maghiari. „Atenţie, colegii mei de campanie au fost loviţi şi sunt bătuţi, şi sunt târâţi pe jos! Am fost alergat de extremişti maghiari. Sunt pe DJ Harghita şi au sărit 10 extremişti maghiari să îmi ia telefonul şi să ne alunge de aici! Au venit mai multe maşini şi ne aleargă din propria ţară, practic!”, spunea Simion pe pagina sa de Facebook.

Simion s-a aflat şi în data de 6 iunie în cimitir. Într-un material video, Simion susţine că nu a forţat nicio poartă să intre în cimitir pentru că era deja deschisă.

În anul 2015, George Simion a primit interdicţie de a mai intra pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de cinci ani.

În Valea Uzului, ancheta a mers mai departe şi legat de această agresiune, iar la o săptămână de la momentul sacilor negri, la Poliţie ajungea Laszlo Antal, viceprimarul comunei Sânmartin, judeţul Harghita, în timp ce casa acestuia era percheziţionată.

„Laszlo Antal este victima unei persecutări, are tot sprijinul nostru în eforturile de clarificare a acestei situaţii”, protesta senatorul UDMR Harghita, Tanczos Barna, pe Facebook.

În aceeaşi zi, Poliţia din Bacău a anunţat că se fac percheziţii la cinci mobile a unor persoane bănuite de comiterea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, distrugere şi furt, comise în zona Valea Uzului.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a rămas activă în toată această perioadă, iar în data de 23 mai, Kelemen Hunor acuza că lucrările din cimitir întrunesc elementele infracţiunii de profanare de morminte, iar acţiunile de provocare ulterioare reprezintă incitarea la ură.

Deschis pentru vicepremierul maghiar, închis pentru români

În 29 mai, pe fondul declaraţiilor contradictorii şi a tensiunilor, Consiliul Local al comunei Sânmartin, judeţul Harghita, a luat decizia de a interzice accesul în cimitir. Întrebat ce se va întâmpla cu sărbătorirea Zilei Eroilor, din 6 iunie, edilul din Sânmartin a subliniat că, până la clarificarea situaţiei nedorite, nu intră nimeni în cimitir.

Doar că în 5 iunie, cu o zi înainte de ziua Eroilor, porţile cimitirului au fost deschise pentru a intra vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt. Oficialul maghiar a şi postat pe Facebook un video cu mesajul: “Fiecare mort are dreptul de a se odihni sub un simbol simbolic al identităţii etnice şi religioase!”

VIDEO aici: https://www.facebook.com/watch/?v=404540507069016

După plecarea oficialului maghiar, porţile cimitirului au fost din nou închise. Şi aşa au rămas şi în faţa românilor veniţi a doua zi să îşi comemoreze eroii.

Manifestările organizate de Ziua Eroilor erau anunţate pentru ora 17.00. Înainte însă, în faţa cimitirului din Valea Uzului, circa 1.000 de etnici maghiari au făcut un lanţ uman pentru a nu permite accesul în curtea cimitirului. Printre cei prezenţi erau parlamentari şi primari ai UDMR, dar şi simpli cetăţeni.

La faţa locului au venit şi jandarmii care au făcut la rândul lor un lanţ, în încercarea de a opri conflictele. Sebastian Cucoş, cel care conducea Jandarmeria în perioada protestelor din 10 august, s-a ocupat de coordonarea echipelor în zona cimitirului.

La ora 17.00, românii strânşi în faţa cimitirului au rupt însă cordonul şi au păstruns în cimitir.

“Cinstitorii eroilor români, sugrumaţi de nedreptatea şi perfidia manevrelor maghiare şi de inconsistenţa informaţiilor primite de la jandarmerie au ştiut să ocolească paşnic pâlcul de maghiari din faţa cimitirului (a căror acţiune se terminase cu o oră înainte şi a căror dispersare ne fusese promisă de jandarmi), astfel încât busculada care a urmat deschiderii porţilor, a mulţimii românilor care au intrat bucuroşi în cimitir s-a soldat cu simple îmbrânceli ce nu pot fi catalogate drept "barbarisme". Bilanţul acestei ciocniri a fost astfel exemplar de paşnic: nimeni nu a fost rănit, nu s-a aruncat cu nici o piatra şi absolut nici una din cruci nu a fost nici ruptă nici vandalizată”, au anunţat organizatorii, cei de la Frăţia ortodoxă “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă".

În doar câteva minute, din cimitir se auzea "Doamne ocroteşte-i pe români", în timp ce maghiarii se împrăştiau pe drum.

"În cimitir are loc o slujbă religioasă şi se depun coroane. Jandermeria nu a folosit forţa”, a fost anunţul jandarmilor.

Un conflict, două variante. Una românească, alta maghiară

Chiar dacă jandarmii au anunţat că nu s-au înregistrat violenţe, deputatul Attila Korodi, prezent la Valea Uzului, a vorbit despre ceva "de nedescris", o acţiune la care au participat sute de români, printre care foarte mulţi ultraşi de la galerii de fotbal.

UDMR a condamnat actele de violenţă şi a cerut imediat autorităţilor ca cei care „s-au comportat într-un mod barbar, au distrus poarta de acces şi cruci” să fie traşi la răspundere.

"Au intrat pe lateral în cimitir, au rupt poarta de lemn de la intrare cu pumnii şi picioarele, au aruncat cu pietre şi noroi spre maghiarii care stăteam în lanţul uman, au sărit pe cruci. Din fericire nu au fost persoane rănite, pentru că în momentul în care conflictul s-a radicalizat, am decis să ne retragem pentru ca nimeni să nu păţească nimic. Românii au ocupat cimitirul”, a spus Korodi.

Sâmbătă, la două zile de la acel moment, Frăţia ortodoxă “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, în calitate de organizator al acţiunii de comemorare a eroilor români, a cerut să se să aplice legea atât celor care au profanat mormintele eroilor români, cât şi a celor care au blocat în mod abuziv Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului.

“Demararea procedurilor pentru desfiinţarea UDMR ca reprezentant politic al unei minorităţi naţionale care prin acţiunile sale este un constant şi violent promotor al urii. (…) Demararea procedurilor pentru identificarea şi desfiinţarea organizaţiilor para-militare maghiare existente pe teritoriul României şi oprirea imediată a acţiunilor acestora”, se arată în comunicatul remis MEDIAFAX.

Cimitirul eroilor a ajuns motiv de scandal diplomatic

În aceeaşi zi cu evenimentele din cimitirul din Valea Uzului, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu discuta la telefon cu Péter Szijjártó, ministrul ungar de Externe. Meleşcanu încerca să îl convingă pe omologul său să ransmită un mesaj foarte clar comunităţii maghiare de a evita confruntările şi escaladarea tensiunilor.

Drept răspuns, o zi mai târziu, pe 7 iunie, ambasadorul României în Ungaria a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a da explicaţii. ”Ultimele evenimente ridică întrebări cu privire la buna credinţă a României în susţinerea acestor legături (…) Ungaria aşteaptă ca România să analizeze cu atenţie acest "incident ruşinos”, a spus Secretarul de stat Levente Magyar.

Oficialul român a refuzat însă să se prezinte, spuneau autorităţile de la Budapesta. "Sub orice curtoazie şi prietenie, România a refuzat o oportunitate de dialog”, a comentat Magyar.

La scurt timp, Ministerul Afacerilor Externe din România a transmis că ambasadorul român nu a refuzat întâlnirea, ci a cerut ca aceasta să se desfăşoare săptămâna viitoare. Mai mult, MAE a cerut părţii ungare să se abţină de la provocări şi a solicitat să demareze o anchetă cu privire la vinovaţii pentru profanarea însemnelor României.

Ministerul Afacerilor Externe informează, totodată, că, la data de 7 iunie, a transmis o “notă verbală MAECE ungar, prin care exprimă protestul ferm faţă de profanarea, din nou, a simbolurilor statele ale României în cursul unei manifestaţii neautorizate la Ambasada României de la Budapesta a unor grupuri extremiste, xenofobe şi antisemite din Ungaria: Mişcarea celor 64 de Comitate şi Partidul Mi Hazank”, se mai arată în sursa citată.

Potrivit MAE, gravitatea acestor fapte este indiscutabilă şi reclamă o acţiune fermă a autorităţilor publice ungare în virtutea obligaţiilor internaţionale privitoare la securitatea Misiunilor Diplomatice şi la protejarea demnităţii lor. Totodată, instituţia spune că este revoltător faptul că profanarea însemnelor de stat ale României s-a făcut în prezenţa echipajelor poliţiei ungare.

Problema a ajuns cu două zile înainte de incidentele de la cimitir şi pe masa preşedintelui Klaus Iohannis. În timpul consultărilor cu partidele, Kelemen Hunor a ridicat şi problema cimitirului.
“Ne-a ascultat dl preşedinte, dar răspunsul nu l-am primit”, a declarat Kelemen Hunor, ulterior întâlnirii.

În întreaga dispută, UDMR ameninţă că va sesiza instituţii internaţionale precum Parlamentul European, Comisia Europeană, precum şi ambasadele statelor UE şi ambasada SUA.

Totodată, Kelemen Hunor a cerut demiterea ministrului de Interne, Carmen Dan, deşi formaţiunea sa este cea care a sprijinit PSD în ultimii doi ani de guvernare pentru a avea o majoritate confortabilă în Parlament, mai ales la numirea cabinetelor.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat sâmbătă că o variantă ar fi ca cimitirul să fie preluat de către Ministerul Apărării Naţionale.

La câteva ore, reacţia preşedintelui Ungariei János Áder, era că tot ce s-a întâmplat în cimitirul militar a fost „profanare, a fost ilegal”, încălcându-se un acord internaţional, şi a fost şi „profund imoral”.

Până a această oră, autorităţile române, cele maghiare, autorităţile judeţene sau autorităţile locale din cele două comune nu au ajuns la vreo soluţie pentru detensionarea situaţiei.

Soluţia e la românii şi maghiarii din zonă. La fel şi lecţia: vrajba iese repede la iveală, de aceea nu e permisă nicio secundă de neatenţie, pentru că ea poate fi folosită.

„Fără manipulare, fără ură”, „Harghita, Covasna, pământ omenesc”, "Mai sunt partide care îşi pot câştiga votanţi exclusiv din asemenea provocări", spuneau, sâmbătă seara, câteva sute de oameni, români şi unguri la un loc, într-un marş de solidaritate interetnică, la Cluj.