australopitec

Un craniu de australopitec vechi de 3,8 milioane de ani, descoperit în Etiopia, ar putea schimba complet viziunea specialiştilor asupra evoluţiei omului, potrivit unui studiu publicat în revista Nature şi citat de Huffington Post.

La fel ca în cazul cimpanzeilor sau al multora dintre societăţile umane moderne, femelele de australopitec aveau tendinţa să îşi părăsească familiile în care s-au născut, pentru a se alătura altor grupuri, în timp de masculii rămâneau în grupul din care proveneau, potrivit unui studiu recent.

Deşi a fost supranumit "spărgătorul de nuci" pentru că avea molari de trei ori mai mari decât cei ai omului modern, Paranthropus boisei, un australopitec strămoş al omului, se hrănea în special cu iarbă, potrivit unui studiu publicat luni în Statele Unite ale Americii.

Cele mai vechi fosile de hominid, datând din urmă cu 4,4 milioane de ani şi analizate de oamenii de ştiinţă încă de la descoperirea lor, în Etiopia, în 1994, oferă noi detalii despre originile şi evoluţia omului modern, potrivit unui studiu publicat în revista Science.