ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Braşov, noiembrie 1987: ”Bă, ştii cine e ăla? – Ceauşescu! – Bă, ăla e tovarăşul Ceauşescu, f… mama ta! A luat tabloul din cui şi mi a zis: Ţine l cu nasul! A trebuit să sprijin tabloul lui Ceauşescu pe perete numai cu nasul, pînă n am mai putut”
16:26, 15 Nov. 2021
Astăzi s-au împlinit 34 de ani de la revolta muncitorilor de la Braşov, o zi comemorată an de an, după 1989, de participanţi şi de autorităţile locale. E un moment eroic uitat, sau prea puţin cunoscut de români, dar care e deja o ”marcă înregistrată” a oraşului: cel în care cîteva sute de muncitori de la Uzina de Autocamioane au ieşit în dimineaţa zilei de 15 noiembrie 1987 în marş pe străzile oraşului, devenind treptat cîteva mii. Din piepturile lor au izbucnit lozinci, ”Vrem pîine”, ”Jos comunismul”, ”Jos Ceauşescu”. A fost clipa în care românii au văzut că ”se poate”, ziua care avea să detoneze apoi explozia mulţimii din decembrie 1989. A fost repetiţia generală, pentru Revoluţia română.