de ce iubim romania

Ziua de 1 decembrie înseamnă, pe lângă parade şi urări de „La mulţi ani”, recunoaşterea istoriei şi un exerciţiu de reflecţie: cine suntem noi, românii, cum (ne) suntem şi ce putem face pentru o Românie mai bună şi mai plină (sic!), pentru că „Românie” suntem fiecare dintre noi.    Pentru a celebra Ziua Naţională, am […]

"Ţară perfectă nu există şi evident că sunt lucruri care nu îmi plac sau pe care nu le înţeleg, poate. Eu mă uit de obicei la lucruri care necesită un efort minim, dar totuşi nu se fac. De exemplu, cât de greu este să nu arunci o sticlă goală?", spune Steven van Groningen, preşedintele şi CEO-ul Raiffeisen Bank, a treia cea mai mare bancă din sistemul bancar din România.

Este sătmărean, născut în urmă cu 39 de ani, dar este legat de Cluj-Napoca, unde a dezvoltat, în premieră, un laborator de realitate virtuală, cu ajutorul căruia tratează fobiile românilor, şi de New York, unde a studiat la una dintre cele mai prestigioase şcoli de medicină, Mount Sinai.

La câţiva ani după revoluţie, în 1995, Willy şi Lavinia Schuster îşi luau cei doi copii - un băiat de nici patru ani şi o fetiţă de doar un an - şi plecau în Germania, asemenea sutelor de mii de saşi şi şvabi porniţi în exod din România imediat după căderea comunismului. După trei ani erau însă "înapoi acasă", lecuiţi de ce înseamnă viaţa într-o ţară a Uniunii Europene.

Francezul Bruno Roche spune că a ales să trăiască precum un român. I-au intrat în sânge superstiţiile şi tradiţiile. Bea palincă. Îşi doreşte o casă pescărească la Sfântul Gheorghe. Îi place la nebunie să se plimbe prin Herăstrău şi prin Cişmigiu, povesteşte Gândul.

A hotărât să trăiască în România tocmai pentru motivele care îi determină pe cei mai mulţi români să caute o viaţă mai bună în altă parte: oamenii, lipsa de organizare, absenţa regulilor, haosul.

Cu umor şi vorbind o română fără cusur, - chiar dacă nu poate pronunţa Mălăele, numele actorului pe care îl urmăreşte la Comedie, Alexandre Eram vorbeşte despre România, dar şi despre ideile preconcepute pe care cineva le are înainte de a veni aici, bazându-se doar pe relatările din media.

Englezul Paul Wood trăieşte în România de 13 ani şi a ştiut că vrea o viaţă aici, după ce a petrecut o oră la Sighişoara, într-un cartier din apropierea gării. "Era decrepit, prăfuit, totul era vechi". Astfel începea aventura englezului cu România, una oximoronică, cu stări oscilând între fascinaţie şi respingere.

Foştii mari sportivi Ion Ţiriac şi Gheorghe Hagi s-au alăturat campaniei gândul din această lună DE CE IUBIM ROMÂNIA.

Profesorul belgian Eugene van Itterbeek a ales să-şi petreacă ultima parte a vieţii la Cisnădioara, la câţiva kilometri de Sibiu, pentru că a preferat luxul liniştii, al naturii de o frumuseţe extraordinară şi al unei culturi diverse, în locul confortului de care s-ar fi bucurat în ţara sa natală. Este de 17 ani în România şi este profund recunoscător acestei ţări, care l-a întregit spiritual şi cultural şi i-a oferit o "experienţă cosmică" pe care nu ar fi găsit-o niciodată în Occidentul Europei.

Sam cel Român locuieşte de mai bine de şapte ani la Cluj şi se recomandă "regele României, mai român decât tine". A hotărât să se stabilească aici după ce a făcut mai multe excursii şi s-a convins că cel mai bun loc în care poate trăi este România pentru că "are tot: mare, munţi, oraşe frumoase, aer proaspăt, apă bună, mâncare sănătoasă, femei frumoase".