filosof

Walter Benjamin (cine e? cine vreţi: un filosof sau un tip urmărit de Gestapo care s-a sinucis cu o supradoză de morfină) a povestit nu mai ştiu unde un roman popular despre un personaj superb din secolul XVIII. Directorul Wutz. Un director foarte sărac, cum în secolul nostru nu mai există (au fost... eradicaţi).

Un filosof a avertizat că se prefigurează „rupturi sociale” între oamenii care cred că sistemele de inteligenţă artificială sunt conştiente şi cei care insistă că tehnologia nu simte nimic.

Mă uit la Sir Francis Bacon (la chipul vag-trufaş al Lordului Cancelar, nu la mina preocupat-angoasată a filosofului închis în Turn) şi îl văd pe Shakespeare. Mă număr printre diliii care cred că Francis Bacon, înaltul dregător, savantul, trebuia să inventeze un personaj pentru opera sa literară. Nu s-ar fi putut umili să se arate […]

Lui Tudorel, personajul ambiguu din Bietul Ioanide îi împrumută George Călinescu, preţ de cîteva capitole, gîndurile sale de filosof al cotidianului. Căzîndu-i privirile pe un roi de furnici, eroul meditează melancolic: „La picioarele patului meu, din cauză că picură pe jos resturi de alimente, s-a strîns un roi de furnici. Mă întreb dacă în cronica […]