gulag

Site-ul „The Free Press” a dezvăluit schimbul de scrisori avut de Navalnîi, decedat în închisoare, cu disidentul Şaranski.

Receptarea literaturii lui Alexandr Soljeniţîn rămîne şi azi o excelentă dovadă a folosirii unui text literar pe scena luptei politice. Soljeniţîn a fost identificat şi exploatat de către Occident ca un zdrobitor argument împotriva socialismului. S-a văzut şi s-a cultivat în opera lui, pe scară largă, dizidentul de proporţii mondiale, denunţătorul incorigibil al malversaţiunilor comuniste. […]

Omul de încredere al regimului de la Moscova justifică lagărele sovietice şi propune noi „Şaraşka”, laboratoarele de cercetare şi dezvoltare prezente în gulag. „Sunt mulţi antreprenori sau muncitori în închisoare care cer doar să muncească”, afirmă prezentatorul preferat al Moscovei. Şaraşka era numele neoficial al laboratoarelor secrete de cercetare şi experimentare în sistemul lagărelor de […]

Au fost 300.000 de români în Gulag, dintre care aproape 50.000 au dispărut fără urmă. Se mai păstrează în arhivele sovietice dosarele a peste 50.000 de prizonieri de război şi civili morţi, cît şi al celor care au supravieţuit, în total aproximativ 250.000 de dosare personale.

Pe 15 aprilie Excelenţa sa Vasile Soare, ambasadorul României la Moscova, a publicat lista a peste 20.000 de români morţi în Gulagul sovietic – prizonieri de război şi civili, pînă în 1956. ”Un licăr de lumină dintr-un univers al terorii”, cum inspirat a titrat o jurnalistă. De fapt, au fost 100.000 morţi, din 300.000 deţinuţi.

Scrisori expediate din gulag de numeroase persoane, care dezvăluie o parte din istoria terorii impuse de regimul sovietic, sunt prezentate într-o expoziţie impresionantă, organizată la Moscova.

Preşedintele Vladimir Putin vrea să stimuleze economia oferind amnistie unora dintre cei 110.000 de oameni de afaceri încarceraţi în Rusia, unde probabilitatea ca un antreprenor să fie închis în sistemul de colonii penale, gulagurile din trecut, este mai mare decât în cazul infractorilor obişnuiţi.

Un muzeu audio virtual va reuni mărturiile celor care au fost deportaţi în gulagurile din fostul URSS, între 1940 - 1949, la acest proiect urmând să participe 13 cercetători din 15 ţări din Europa, inclusiv România, informează AFP.