istoria f r perdea marius oprea

La începutul anului, de Ziua Culturii Naţionale, în 15 ianuarie, în holul primăriei din Sîntana-Arad au fost aşezate medalioane cu personalităţile oraşului, realizate din gips armat. Printre ele, şi cel al lui Gheorghe Goina, fost membru al Marii Adunări Naţionale, între 1957-1973, care ”în 1950 a pus bazele CAP-ului Viaţă Nouă” şi datorită căruia ”Nicolae Ceauşescu a vizitat de cinci ori Sîntana”, cum se spune în ”laudatio” care explică prezenţa medalionului pe holul primăriei, unde Goina este onorat alături de Ştefan Augustin Doinaş sau de Ştefan Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie în 2014 şi director al Institutului ”Max Planck”, originari tot din Sîntana. Ce caută un şef de CAP, alături de un laureat Nobel şi un poet celebru, e greu de înţeles. Dar în ”cultura naţională” e loc pentru orice, chiar şi pentru cultura porumbului şi cartofului, cu recorduri peste recorduri, obţinute în anii socialismului la ”colectiva” din Sîntana.

Recenta rezoluţie Matici, de încurajare a homosexualităţii, susţinută de grupul RENEW Europe condus de Dacian Cioloş, şi votată de şase europarlamentari români de la USR-PLUS, îşi găseşte ecouri în trecut. În toamna anului 1965, un grup de opt studenţi au intrat pe mîna Securităţii, din acelaşi motiv. Iată mai jos povestea lor.

Acum o jumătate de veac, la cîţiva ani după eliberarea deţinuţilor politici din temniţe, Securitatea nu mai avea altceva de făcut, decît să-i supravegheze pe aceştia. Măsura în care majoritatea se adaptaseră, odată eliberaţi într-o lume devenită cu totul străină, după ce un deceniu şi jumătate ei îşi petrecuseră departe de ea, între gratii, era dezamăgitoare – mai ales în rîndurile foştilor ţărănişti şi a legionarilor.

Ioan Talpeş s-a născut în 24 august 1944 în comuna Topleţ, din Caraş Severin. De mic, a avut aptitudini deosebite: după absolvirea a patru clase în localitatea natală, a fost înscris la o şcoală specială de balet.

Se împlinesc astăzi 31 de ani de la finalul sîngeros al tulburărilor interetnice de la Tîrgu Mureş. Ele au însă din nefericire o lungă istorie, în care un punct de referinţă au fost momentele de la finele celui de-al doilea război Mondial, marcate de masacre petrecute în mai multe localităţi din Transilvania, în care maghiari şi români s-au ucis unii pe alţii.

Plecat în 24 iulie 1978 în Germania, să negocieze un contract cu firma constructoare de aeronave Fokker, Ion Mihai Pacepa, adjunctul serviciilor de spionaj din România, a dispărut pur şi simplu. Probabil că alerta s-a declanşat la cel mult 24 de ore, după ce el n-a mai fost găsit în camera lui de hotel din Frankfurt, nemaiîntîlnindu-se în zori cu ”şoferul” care-l aştepta să-l ducă la aeroport, pentru a se întoarce în ţară.