istorie

În Grecia Antică, căsătoria cu verii primari era încurajată, arată studiile genetice

18:00, 27 Ian. 2023
Dacă ai fi vrut să-ţi păstrezi pământul în Grecia epocii bronzului, trebuia să te căsătoreşti cu vărul tău/verişoara ta.

COMENTARIU Marius Oprea / De la ocaua lui Cuza, la kilowatul lui Iohannis

10:52, 24 Ian. 2023
Alexandru Ioan Cuza a avut o imensă popularitate între românii de rînd. Circulau nenumărate poveşti, purtate din gură în gură, decupate parcă din ”1001 de nopţi”, cu vodă Cuza deghizat în om de rînd, care cutreiera tîrguri şi sate, împărţind dreptatea şi pedepsindu-i pe corupţi, pe negusorii care vindeau cu ”ocaua mică”. Era ca ”lupta anticorupţie”, cu ”ciuma roşie”, anunţată de preşedintele ales al românilor Klaus Iohannis, în pragul campaniei electorale pentru obţinerea celui de-al doilea mandat. L-am văzut cu ochii noştri la televizor pe preşedinte, coborînd cu o geacă roşie, în mijlocul mulţimii şi îndemînd la lupta cu ”ciocoii pesedişti”. Dar, pînă la urmă, n-a mai fost nicio luptă: de Dragnea s-a ocupat justiţia, iar alegerile au fost o butaforie. Tot butaforie a devenit şi întrega campanie împotriva ”peeseedee” a lui Iohannis. Ea s-a sfîrşit, triumfal, prin aducerea lor la guvernare – ca ”monstruoasa coaliţie”, care l-a detronat pe Cuza, spre a aduce pe tron un prinţ străin. Poveştile lui Cuza şi Iohannis seamănă, dar au tîlcuri diferite.

FOCUS: Unirea Principatelor de la 24 ianuarie şi paşii făcuţi spre apariţia statului român

07:20, 24 Ian. 2023
Ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Ţării Româneşti, devenind primul lider al Principatelor Unite şi, după câţiva ani, al statului unitar România, este marcată pe 24 ianuarie.

Piaţa europeană a imobiliarelor se va confrunta cu cea mai dură resetare din istorie – analiză

14:56, 23 Ian. 2023
Turbulenţele cu care se confruntă piaţa proprietăţilor de lux din Londra şi Frankfurt, oferă investitorilor europeni din real-estate o mostră a problemelor cu care se vor confrunta, pe măsură imobiliarele se pregătesc de cea mai dură resetare înregistrată vreodată, scrie Bloomberg.

Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu expune piese la Muzeul Institutului de Geologie din Mexic

18:37, 18 Ian. 2023
Muzeul Institutului de Geologie UNAM - Museo del Instituto de Geología de la UNAM găzduieşte în perioada ianuarie – februarie expoziţia temporară El Viaje del Bisonte y la Evolucion de Bison Priscus (Călătoria bizonului şi evoluţia speciei Bison priscus).

2022 a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România

11:25, 17 Ian. 2023
Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, anul 2022 a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România, temperatura medie anuală fiind de 11,77 grade C, iar abaterea termică de 1,55 grade C faţă de media perioadei 1981-2010.

Ion Cristoiu: Pe Magheru, ca la Bagdad

07:55, 17 Ian. 2023
Ascultînd de îndemnul online de a merge să iau cartea, iată-mă după-amiază în drum spre Anticariatul unu. Am comandat cartea lui Pliniu cel Tînăr, Opere complete, şi acum am ocazia s-o citesc, mai precis, să găsesc acele pagini care-i descriu vila de la Mare. O iau pe Magheru, începînd de la Piaţa Romană. Cum drumul […]

Satul Birgi din Turcia – unul dintre cele mai bune sate turistice din 2022

13:25, 16 Ian. 2023
Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO) a inclus Birgi în rândul „Celor mai bune sate turistice din 2022” mulţumită arhitecturii unice a caselor şi a celor aproximativ cinci mii de ani de istorie

COMENTARIU Marius Oprea: ”Ţara mea”, în cea mai depresivă zi a anului

11:18, 16 Ian. 2023
E luni şi n-avem prea multe motive de veselie, în general. Dar, de cînd în 2005 un psiholog irlandez a făcut un anume calcul, bazat pe faptul că ne aflăm la începutul celei de-a săptămîni de la încheierea sărbătorilor, în iarna facturilor noastre, cu buzunarele fluturînd şi că pornim iarăşi la muncă, precum în fiecare luni – cea mai urîtă zi a săptămînii – lumea trece, de atunci încoace prin ”lunea albastră”, socotită cea mai depresivă zi a anului. O fi, dar la noi e prima zi după Ziua Culturii Naţionale. Tocmai l-am aniversat pe Eminescu.

O carte pe zi: „de bono coniugali” de Violeta Barbu

08:19, 16 Ian. 2023
Nu e uşor să construieşti familia ca un obiect de cercetare al istoriei sociale, pe baza unor surse sărace şi în cea mai mare parte indirecte.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Ceauşescu e ”marcă înregistrată”: nu se mai pot scrie cărţi despre el, nu poate fi nici ”decoraţiune pentru Crăciun”, nici măcar îngrăşămînt de flori

23:14, 14 Ian. 2023
Că România e ţara tuturor posibiltăţilor, au spus-o deschis şi fraţii Tate, demonstrează şi OMW, care n-are de gînd nici măcar să respecte legea şi să plătească ”taxa de solidaritate” impusă companiilor care au făcut profituri imense în aceste perioade de criză. Aici, la noi, se poate orice. Legile nu sînt neapărat permisive, nu sîntem (încă) un paradis fiscal – decît pentru marile companii sau pentru lanţurile de hipermarketuri. Dar sînt fie proaste, pline de lacune, ca şvaiţerul de găuri şi pot fi jonglate, fie sînt aplicate prosteşte. E şi cazul Legii 84/1998 ”privind protecţia mărcilor şi indicaţiilor geografice”, utlizată pentru patentele invenţiilor sau protejarea numelor mărfurilor populare în raport cu produsele contrafăcute (precum salamuri, vinuri, haine etc.). Ele sînt întegistrate conform acestei legi la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci), modalitate care a fost folosită de urmaşii lui Ceauşescu pentru protejarea numelui şi memoriei dictatorului. OSIM şi justiţia română demonstrează că istoria şi cultura română sînt şi pot fi cenzurate, în dispreţul Constituţiei, de oricine doreşte. Mă duc şi eu să mi-l înregistrez pe ”Eminescu”, că-mi place şi, conform legii se poate, mîine, că e şi ziua lui de naştere. Să fie al meu, că aşa vreau eu, să am ”marca” mea. Poate-mi iau şi ”România”, dacă numai aşa mai poate fi protejată de prostie.

Ion Cristoiu: „Meditaţiunile lui Marc Aureliu” mobilizate în Refugiul de la Iaşi din 1917

07:29, 14 Ian. 2023
O prefaţă ca o telenovelă. Cuvintele înainte, Prefeţele sau uneori – În loc de prefeţe, nu sînt citite sau lăsate la urmă pentru a fi citite. De cele mai multe ori o Prefaţă e o dare de seamă a autorului asupra travaliului depus, cu insistenţe – se înţelege – pe dificultăţile întîmpinate. Spre finele textului […]

IICCMER: Salutăm decizia privind susţinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington

18:37, 10 Ian. 2023
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului salută decizia preşedintelui României de a include istoria comunismului românesc pe harta celui mai mare muzeu din lume, dedicat comunismului.

Primul premiu internaţional al literaturii române, primit de Vasile Alecsandri, expus de Ziua Culturii

17:24, 10 Ian. 2023
Cupa de la Montpellier, primul premiu internaţional al literaturii române, primit de Vasile Alecsandri, va fi expusă, în premieră, de Ziua Culturii Naţionale la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Dinţi de gavial descoperiţi de cercetători şi expuşi la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu

14:05, 06 Ian. 2023
O echipă de cercetători de la Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, Universitatea Babeş Bolyai, Cluj-Napoca şi Muzeul Brukenthal, Sibiu (cercet. dr. Márton Venczel, Prof. dr. Vlad Codrea şi dr. Nicolae Trif) a descoperit prezenţa unui nou grup de crododilieni fosili şi anume a gavialilor în România.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA, Marius Oprea / De ce n-am putut face nimic? Păcatul părinţilor, căzut asupra copiilor: crimele comunismului şi moştenirea vinovăţiei

23:13, 04 Ian. 2023
Pînă la căderea regimului comunist din România, nu se putea pune problema judecării celor vinovaţi pentru crimele şi abuzurile comise în numele acelui regim, care nu numai că le-a făcut posibile, dar în numele căruia ele au fost făptuite. Sistemul nu avea cum să-şi condamne propria politică. „Raţiunile de stat“ care l-au împiedicat să se autocondamne au funcţionat şi după dispariţia sa oficială – semn că, de fapt, undeva, în subteranele unei realităţi care îl nega sau îl uitase, comunismul a continuat să trăiască. Şi trăieşte încă, în multe din cele ce se întîmplă în jurul nostru.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”După 15 zile de carceră, deţinutul a fost dus la infirmerie cu picioarele cangrenate: fusese legat cu lanţuri peste cizmele de cauciuc. Cînd i s-au tras cizmele, i s-a dezlipit talpa picioarelor, care putrezise”. Comandantul lagărului a fost un pensionar de lux al tranziţiei

14:50, 04 Ian. 2023
Povestea destinului unui comandant de lagăr, Florian Cormoş, ”pensionar de lux” al tranziţiei, care a decedat la 89 de ani (în 2016), cît şi a victimelor sale cunoscute (115 morţi, în lagărul de la Cernavodă) este emblematică pentru istoria comunismului şi a tranziţiei. O tranziţie fără ţintă, atîta vreme cît trece cu vederea victimele şi ocoleşte problema vinovăţiei – o vinovăţie care continuă să rămînă, nesancţionată, în sarcina statului. Stat care plăteşte torţionarilor comunişti pensii de şapte ori mai mari decît cele ale victimelor, care şi cîte le-au supravieţiut. Morţii nu primesc nimic – nici măcar o cruce la căpătîi.

Ion Cristoiu: Cum ne iluzionam în decembrie 1989 că Lumea care ne va cuceri va fi net diferită de cea Socialistă

07:55, 04 Ian. 2023
Cum de a reuşit Sadoveanu să scrie un roman atît de prost? Pentru un nou capitol din Istoria literaturii proletcultiste, recitesc romanul Mitrea Cocor, de Mihail Sadoveanu. Mai înainte, am parcurs şi am făcut semne pentru citare Prizonier la ruşi. Note din lagăr, o broşură semnată în 1946 de un anume Valeriu Câmpeanu, la editura […]

Ion Cristoiu: O slăbiciune naţională: teama de a ne reaminti eşecurile

07:44, 03 Ian. 2023
Exagerarea rolului jucat în Război de Regina Maria. Pe scări urcînd la BAR mă întîlnesc, venind de sus, coborînd adică, cu o cercetătoare harnică a tradiţiilor mînăstireşti. Nu de mult mi-a dat un exemplar din cartea sa Regina Maria şi Frontul. N-am prea luat-o în seamă. S-a ivit şi s-a înflorit în ultima vreme, sub […]

Epoca Holocenului s-ar fi încheiat după 1950, susţin cercetătorii. Am intrat într-o nouă eră geologică

17:00, 02 Ian. 2023
Oamenii de ştiinţă vor să aleagă un loc care să marcheze debutul epocii geologice actuale, când Homo sapiens şi-a pus amprenta asupra planetei.

COMENTARIU Marius Oprea / 2023, anul lui Putin

09:33, 02 Ian. 2023
Nu e pentru prima oară în istorie cînd un criminal, despre care toată lumea ştie că e un criminal, se bucură de toate onorurile în ţara în care-şi comite crimele. Ca şi predecesori precum Hitler, Stalin şi Pol Pot ori, într-o măsură mai mică la noi, Dej şi Ceauşescu, Putin e şeful unui stat totalitar. El conduce o piramidă a crimei riguros organizate, în care instituţiile statului nu mai apără naţiunea, ci o angrenează în acţiuni violente, soldate cu victime: e vorba aici de războiul din Ucraina, a cărui justificare puerilă, de ”denazificare”, nu-i convinge nici pe ruşi. Dar îi convinge faptul că Ucraina trebuie ”să fie a lor” – aşa a fost şi în vremea URSS. Ruşii ţin cu Putin, din acest motiv. E neîndoielnic – şi cine crede altfel, îşi face iluzii.

Xi Jinping: China se află de partea bună a istoriei

16:31, 31 Dec. 2022
China "se află de partea bună a istoriei", a declarat sâmbătă liderul ţării, Xi Jinping, într-un discurs de Anul Nou, în contextul în care se ridică semne de întrebare cu privire la modul în care guvernul său a gestionat pandemia de COVID-19 şi provocările economice şi politice din ţară şi din străinătate.

Averea lui Elon Musk a intrat la apă. Directorul Tesla şi Twitter este prima persoană din istorie care pierde 200 miliarde de dolari

10:58, 31 Dec. 2022
Musk, în vârstă de 51 de ani, şi-a văzut averea prăbuşindu-se la 137 de miliarde de dolari după ce acţiunile Tesla au scăzut în ultimele săptămâni, inclusiv o scădere de 11% marţi, potrivit Bloomberg. Averea sa a atins un vârf de 340 de miliarde de dolari pe 4 noiembrie 2021 şi a rămas cea mai […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Republica – 75 de ani de istorie ratată în România

10:10, 31 Dec. 2022
Azi se împlinesc 75 de ani de la prima zi de Republică, în România – ”Republica Populară Română”, o formă-surogat de guvernămînt, care acoperea realitatea mult mai prozaică a unui regim de ocupaţie sovieto-comunistă a ţării. Ceea ce ne-au impus ocupanţii ruşi în urmă cu trei sferturi de secol, Republica, dăinuie încă, fiind un semn exterior al blocajului istoric în care se află România. Faptul că nu e niciun semn din partea ”clasei politice” a ţării că ar dori revenirea la forma legitimă istoric şi juridic de guvernămînt a României nu e decît un reflex, pe care continuitatea structurilor instituţionale şi a mentalităţilor ”omului nou” l-a produs, ca efect de lungă durată a comunismului. Aşa cum ”războiul rece” între est şi vest nu s-a sfîrşit încă, nu s-au încheiat nici efectele domniei fărădelegii în ţara noastră, care se va întoarce la normalitate abia atunci cînd vom reveni la stabilitatea, siguranţa şi prestigiul reîntoarcerii la monarhia constituţională. E singura garanţie pentru toţi românii că în această ţară, a lor, prosperitatea şi buna înţelegere între toţi vor reveni, doar atunci cînd ei se vor reaşeza sub deviza regalităţii din România, ”Nihil Sine Deo” – nimic fără Dumnezeu. Căci primul pas al unei renaşteri a românilor e reînvierea lor morală, care numai astfel, ”cu Dumnezeu înainte”, se mai poate face, în aceste vremuri tulburi. Nu ne aşteaptă ani uşori şi, în afară de noi, nimeni alticineva nu se îndeamnă să ne croiască un viitor mai bun.

Ion Cristoiu: 2022 pe plan extern. Topul primelor cinci evenimente care au făcut Istorie

07:37, 31 Dec. 2022
1) Rusia atacă Ucraina la ora 5.30, în dimineaţa zilei de 24 februarie 2022. Am simţit nevoia să menţionez nu numai ziua, ci şi ora la care s-a declanşat atacul, pentru că e vorba, indiscutabil, de unul din marile evenimente ale secolului al XXI-lea. Indiferent de rezultatul Războiului, ora 5.30, 24 februarie 2022, va fi […]

Ion Cristoiu: 2022 pe plan intern. Topul primelor cinci evenimente care au făcut Istorie

07:07, 29 Dec. 2022
Eşecul înregistrat de România prin neadmiterea în Schengen În mai multe rînduri, am numit acest eşec un Dezastru, comparîndu-l cu alte dezastre din Istoria modernă a României. În sine, neadmiterea în Schengen e doar o lovitură şi nu un dezastru. După Criza migranţilor şi după Criza Pandemiei, puţină lume în România îşi mai punea problema […]

Record în NBA: un sloven a avut 60 de puncte, 20 de recuperări şi 10 pase decisive într-un meci

20:09, 28 Dec. 2022
Jucătorul de baschet Luka Doncic a devenit primul jucător din istoria NBA care a înregistrat 60 de puncte, 20 de recuperări şi 10 pase decisive într-un meci.

Ion Cristoiu: 2022: Evenimente care au făcut Istorie şi Evenimente care au fost simple plesnitori mediatice

07:55, 28 Dec. 2022
An de an, în săptămîna de după Crăciun, poate şi pentru că Istoria a petrecut şi ea de sărbători şi, cu burta plină fiind, n-are nici un chef de muncă, se fac topuri. Topuri şi iar topuri. În fiecare an, şi eu am făcut, spre publicare, topuri ale evenimentelor interne şi internaţionale. Pentru fiecare top […]

Ion Cristoiu: Şi, totuşi, despre decembrie 1989 s-au publicat puţine lucruri serioase

08:16, 26 Dec. 2022
Unde sînt instrumentele de lucru? De peste treizeci de ani se cercetează şi se răscercetează Evenimentele din decembrie 1989. Ai spune că, după atîta osteneală, în materie de date concrete şi corecte să se ştie totul. Altfel spus, să avem la ora actuală culegeri de documente întocmite după toate regulile ştiinţei. Acribie pînă în pînzele […]

Naşterea Domnului nu s-a petrecut într-un grajd şi nici pe data de 25 decembrie a anului 1

14:00, 24 Dec. 2022
Poveştile cu naşterile miraculoase erau la modă în antichitate Naşterea lui Iisus Hristos a fost relatată de două dintre cele patru evanghelii canonice – Matei şi Luca.  După trendurile epocii, naşterea fiecărei personalităţi care a schimbat istoria a fost hiperbolizată, iar povestea capătă elemente supranaturale. Naşterile miraculoase sunt consemnate şi în cazul marilor profeţi şi […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / 22 decembrie 1989: Complotul împotriva Revoluţiei (II)

17:23, 22 Dec. 2022
După 1985, cînd la putere în Uniunea Sovietică a ajuns Mihail Gorbaciov, aripa pro-sovietică din rîndul comuniştilor români a devenit, aproape mecanic, implicit o aripă reformistă, în contradicţie totală cu linia de tip stalinist impusă de Ceauşescu. Militaru îşi aminteşte: “În iarna lui 1984-1985 – după eşecul pe care l-am avut – am zis să înfiinţăm un Comitet al Salvării Naţionale şi să îl dăm publicităţii. S-a făcut scrisoare către Europa liberă, dar, din păcate nu a fost publicată. Comitetul însă a existat. În cercuri restrînse de oameni se ştia de existenţa unui asemenea comitet. În iarna lui 1988-1989, acest Comitet s-a transformat în Front al Salvării Naţionale”. La cîteva luni după aceea, s-a creat, susţine Militaru, şi un “Front militar”. Nemulţumirile erau însă exprimate doar în surdină, de frica Securităţii. Complotul rămăsese cantonat în Parcul Herăstrău, din vecinătatea Cartierului Primăverii.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / 22 decembrie 1989: Complotul împotriva Revoluţiei (I)

16:18, 22 Dec. 2022
Asupra evenimentelor din 1989 se aşterne, an de an, praful uitării. Ele mai rămîn doar în amintirea tragică a celor ce şi-au pierdut, în acele zile, copii, surori sau fraţi, părinţi sau bunici. Imortalizate de fotografii îngălbenite sau de pompoase “certificate de revoluţionar”, acordate cu o suspectă dărnicie unora care nu par a avea nimic în comun cu idealurile revoluţiei din decembrie, acele zile vor fi într-o bună zi, fără îndoailă, subiectul judecăţii mult mai calme a istoriei.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Decembrie 1989. Generalii unei armate moarte

17:56, 21 Dec. 2022
În urmă cu 33 ani, se auzea, repetat, la Europa Liberă cum populaţia Timişoarei, cea ieşită în stradă, era masacrată de tancuri pe Calea Girocului sau împuşcată din faţă în Piaţa Operei. Treptat, o tot mai largă parte a lumii noastre li s-a alăturat – mai întîi în îngrijorare şi compasiune, iar mai apoi în revoltă. După nesăbuinţa lui Ceauşescu, care a insultat în 20 decembrie morţi a căror ucidere o comandase şi a căutat a doua zi cumpărarea conştiinţelor cu zece lei, calea era fără întoarcere. S-a petrecut atunci ceva peste puterea de înţelegere a oamenilor – parcă patru decenii de teroare, patru decenii de zăcut la cozi, patru decenii de cartele, patru decenii de frig şi mai ales patru decenii de umilinţe la care te supunea, într-adins, în faţa “colectivului” orice mic imbecil cu carnet roşu şi patalama de activist s-au adunat atunci în toţi – indiferent de vîrstă. S-a ridicat şi Bucureştiul. Se revărsase paharul. Frica era înghiţită, ceas de ceas, de porţii mari de curaj, iar anii de umilire se transformau, clipă de clipă, într-o libertate care înceta să mai fie numai interioară. O libertate căreia TAB-urile armatei nu-i puteau ţine piept, cum nu i-au putut ţine piept nici “uslaşii” Securităţii.

XTB: Tensiunile economice si geopolitice versus istoria randamentelor. Cum va arata sfarsitul de an?

14:06, 21 Dec. 2022
Realitatea din economie a depăşit importanţa istoriei randamentelor, până acum. Se poate spune că statistica „votează” cu o redresare, în timp ce o serie de date macroeconomice şi de poziţionare, pe care le considerăm relevante, nu vin deloc în ajutorul optimiştilor pe final de an.

Caietele pătate de ulei ale mamelor care au hrănit Bucureştiul de generaţii. Cele mai vechi şi mai bune reteţe de cozonaci

12:52, 20 Dec. 2022
De Crăciun, deschide “Caietul de reţete”, locul din care afli reţete de prăjituri sau de orice altceva ai poftă, documente vechi, scrise de mame şi bunici pe foi pătate de ulei.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Generalul Stănculescu şi ”secretele revoluţiei”, pe care se presupunea că le-a dus cu el în mormînt: ”A fost şi Ceauşescu de acord să fugim, el tremura, Manea Mănescu tremura, statul era pierdut, nu mai putea conduce”

17:15, 19 Dec. 2022
În septembrie 1994, generalul în rezervă Victor Athanasie Stănculescu, fost ministru al apărării după Revoluţie, a fost audiat de Comisia Senatorială care ancheta evenimentele din decembrie 1989. Încă nici nu se întrezărea anchetarea (urmată de condamnarea sa) pentru participarea la reprimarea revoltelor din Timişoara: tot ”grupul Iliescu” acţiona solidar, iar procurorii, obişnuiţi încă cu obedienţa faţă de putere, nu îndrăzneau nici măcar să se gîndească la aşa ceva – a fost nevoie ca această putere să se schimbe după alegerile din noiembrie 1996, pentru ca o asemenea anchetă să înceapă. Era perioada în care totuşi, în scop propagandistic, se mai vorbea şi de un ”proces al comunismului”, despre care am avut ocazia să discut deschis cu adjunctul procurorului general, generalul Mugurel Florescu. Rîzînd uşor sarcastic, el mi-a spus – în legătură cu procesul comunismului şi ancheta Revoluţiei: ”dragă, asemenea procese n-ai să vezi cît Iliescu e la putere, doar n-au cum să se condamne pe sine!” Acestea sînt circumstanţele în care, în noiembrie 1994, generalul Stănculescu apărea, sigur pe sine, în faţa Comisiei senatoriale. Siguranţa lui era conferită şi de bunăstarea la care ajunsese: director al marelui concern Balli, în România.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”Ceauşescu n-a băgat oamenii în puşcărie, ci a băgat puşcăria în casa oamenilor”

10:38, 18 Dec. 2022
Totul a început la Timişoara, cu 33 de ani în urmă, cînd forurile locale de partid, la sugestia Securităţii, au luat decizia de a-l muta pe pastorul Laszlo Tokes de la parohia reformată din strada Timotei Cipariu. Oficial, era vorba de o cerere a autorităţile ecleziastice ale Bisericii Reformate (cauţionată de Departamentul Cultelor, care-i retrăsese lui Laszlo Tokes din 28 august 1989 autorizaţia de a sluji. Neoficial însă, predicile sale, interviurile date în străinătate despre situaţia din România îl făcuseră indezirabil. Nu putea fi arestat, pentru că s-ar fi protestat în Ungaria, dar şi în occident – Tokes devenise o voce, ca opozant al regimului. Situaţia devenise însă într-atît de critică, încît şi această scînteie a fost deajuns şi, după ”lecţia” Braşovului în 1987, oamenii şi-au adunat curajul să iasă în stradă, pentru a protesta.

EXCLUSIV. InSecuritate. Prof.dr Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti: România este în cea mai prosperă perioadă a ei din istoria pe care o cunoaştem

08:15, 18 Dec. 2022
Prof. dr. Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti, vorbeşte despre schimbările din societatea românească după 33 de ani de la căderea regimului comunist, percepţiile, aşteptările şi temerile românilor, precum şi despre necesitatea stabilirii unui plan de ţară şi reformarea clasei politice.

Ion Cristoiu: „Câteva ruperi de oase pe zi, administrate în politică, pot fi salutare”

08:13, 17 Dec. 2022
Zile şi nopţi la Stalingrad. Bucuria de a nu fi nimeni înaintea mea la Poştă (nu le merge conexiunea – îmi spune, fericită, lucrătoarea – altfel coada pentru taxa de paşapoarte s-ar fi întins pînă-n stradă) mi-a fost umbrită de descoperirea c-am cumpărat de pe Internet, în variantă franţuzească, Zile şi nopţi, romanul lui Constantin […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Spionajul rus, în vreme de război: asaltul asupra Europei, via Austria

20:01, 16 Dec. 2022
Ţara cu care preşedintele Klaus Iohannis tocmai ”a bătut palma” (acceptînd şi parafînd prin întîlnirile sale cu oficialii Austriei, la Bruxelles, fără nicio reacţie umilinţa veto-ului pe care acest stat l-a dat României), este, cum am mai arătat, ”cap de pod” al operaţiunilor de spionaj rusesc în Europa. Mai presus de toate, chiar în aceste momente în care ne aflăm practic într-un conflict cu Moscova, Austria e ea însăşi o ţară coruptă şi penetrată de spionii ruşi.