istorie

România are un impresionant tezaur gastronomic al dulcelui, şi tocmai de aceea, Dr. Oetker şi-a propus prin proiectul Dulce Românie valorificarea acestei moşteniri culturale, parte a identităţii noastre naţionale.   Cartea nu a apărut întâmplător în preajma sărbătorilor. Dincolo de istoriile pline de farmec ale cofetarilor de demult, ea conţine o colecţie de 80 de […]

În 1922, preşedintele Statelor Unite era un republican despre care nu-şi mai aminteşte nimeni pentru că a avut un mandat scurt  Născut în Ohio, devenit senator, Harding a candidat la alegerile prezidenţiale din 1920 din partea Partidului Republican şi a fost ales ca cel  de-al 29-lea preşedinte american din istorie. Înainte de nominalizarea sa de […]

Povestea faraonului Tut care a murit subit la 18 ani şi a cărei mumie a fost descoperită cu un tezaur fabulos acum 100 ani într-un mormânt din Valea Regilor. De ce a murit şi cum arăta el - sunt întrebările pe care îi macină pe egiptologi şi istorici, iar mumia sa nu le oferă răspunsuri satisfăcătoare din cauza daunelor multiple cauzate de preoţi într-un proces grăbit de mumificare, dar şi de arheologul Howard Carter imediat după ce a dezgropat-o.

Pledoaria lui Arghezi pentru Autoritatea de protecţie a consumatorului. Tudor Arghezi semnalează în tableta O autoritate care ne lipseşte, din Bilete de Papagal, 15 iulie 1929, absenţa în interbelic a ceea ce se cheamă azi Autoritatea pentru protecţia consumatorului: „Clientul, cînd cheamă un instalator să-i puie din nou în funcţiune un robinet de apă sau […]

Viitorul hotărît chiar de la naştere. Tacitus despre relaţia dintre Destin şi Întîmplare în Istorie. Citez din Anale: „Dar eu, de cîte ori aud vorbindu-se despre aceste chestiuni şi de altele asemenea, nu pot spune hotărît dacă viaţa omului se desfăşoară după o lege a destinului şi după o necesitate imuabilă, sau la voia întîmplării. […]

Zicerea Marelui Naţionalist. Trimiţînd la bătut un eseu mai vechi al meu despre Bunul simţ împotriva demagogiei naţionaliste, descopăr un citat din Nae Ionescu dedicat slugărniciei politicienilor români faţă de Înalta Poartă a momentului. Mă grăbesc să transcriu aici zicerea marelui naţionalist din Cuvîntul, 29 mai 1932: „Pe de altă parte, explicaţia stă într-un fapt […]

”Lumina se plimba afară. Şi iar se căznea, aşa orb, s-o afle. Dar nu putea decît să şi-o închipuie”. Sînt rîndurile scrise de poetul Vasile Voiculescu despre coborîrea eroului său, Zahei Orbul, în ocnă, în vremuri în care pe pămînt domnea iadul închisorilor comuniste. Aşa s-a întîmplat şi în salina de la Ocnele Mari, unde robii regimului săpau la sare, chinuiţi de slujbaşii acestuia. Cei din urmă aveau resentimente puternice faţă de credinţă şi de poezie. Pe prima erau asmuţiţi să o sfărîme; pe cea de-a doua o distrugeau pentru că, pur şi simplu, nu intra în puterea înţelegerii lor. Aşa cum bine spunea unul dintre comandanţii Securităţii din acei ani, generalul Pintilie Gheorghe, despre cadrele Securităţii şi gardienii închisorilor: „La noi nu au ce să caute oameni care cred în Dumnezeu!”. Dar a venit vremea ca Dumnezeu să coboare şi în ocna de sare a orbului Zahei, iar de acolo să izvorască lumina, pînă la cer. Cu aceste sentimente am trăit Sfînta Liturghie Arhierească, oficiată de Înalt Preasfinţitul Varsanufie de la Rîmnic, de Sfînta Varvara, ocrotitoarea minerilor, în capela de la Ocnele Mari: un loc al suferinţei, preschimbat într-o grădină a rugăciunii. Şi a minunilor zilnice.

În urmă cu şaptezeci de ani, la începutul anului 1952, la o plenară din martie, Dej a început ofensiva împotriva ”străinilor” din rîndurile comuniştilor din România, pentru a da o nuanţă de ”patriotism” ocupaţiei sovieto-comuniste din ţară. Primul care a ”căzut” a fost Vasile Luca, fost ministru de finanţe, în contextul nemulţumirii populare faţă de ”reforma bănească”. I-au urmat Teohari Georgescu şi Ana Pauker: ”troika” moscovită a dispărut din fruntea partidului peste noapte, aşa cum şi apăruse: din voia lui Stalin.

După ce pericolul comunismului naţional după exemplul lui Tito a fost înlăturat din ”ţările frăţeşti” ale blocului sovietic la începutul anilor '50 cu mijloace brutale, Stalin a sesizat totuşi necesitatea unor concesii făcute comuniştilor din ţările de sub ocupaţia Armatei Roşii. Era, totuşi,nevoie de arborarea unui surogat de suveranitate. Astfel, statele satellite ale Moscovei au primit posibilitatea de a afişa un ”patriotism” communist, prin epurări de nuanţă antisemită şi xenofobă în partidele comuniste locale. Tonul l-au dat procesele "halatelor albe" de la Moscova şi mai ales condamnarea liderului comunist evreu din Cehoslovacia, Rudolf Slanski. În sfîrşit, Gheorghe Gheorghiu Dej primea la Bucureşti mult aşteptatul semnal, pentru anihilarea vechilor săi rivali "moscoviţi", pe care îi ura la fel de mult ca pe Pătrăşcanu, dar de care se şi temea, în egală măsură: el, din închisorile antonesciene, nu-şi făcuse atîtea relaţii la ”Poarta” Kremlinului, precum Ana Pauker şi acoliţii ei, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. Astfel, în istoria PMR, anul 1952 avea să fie un an al demascării” aşa-zisei "devieri de dreapta".

O nouă descoperire sugerează că şopârlele au existat cu 35 de milioane de ani mai devreme decât se credea anterior.

Securitatea a jucat rolul esential nu numai în arestarea a sute de mii de oameni care s-au împotrivit comunismului, dar şi în scenariile epurărilor staliniste, în luptele dure pentru putere dintre liderii comunişti din România, după intaurarea regimului de ocupaţie sovietică a ţării. România nu a făcut excepţie în ”blocul răsăritean”. După instalarea la putere a comuniştilor în ţările din estul şi centrul Europei, ocupate de Armata Roşie, singurul factor de risc în calea impunerii puterii necondiţionate a lui Stalin era o linie "naţională” a comuniştilor din vreuna din aceste ţări, care ar fi putut ameninţa unitatea "blocului sovietic". Astfel, de la apărarea ”regimului democrat-popular”, Poliţia politică (Securitatea Poporului, creată în Republica Populară Română de consileri sovietici şi comandată de foşti agenţi NKVD) a trecut şi la apărarea "unităţii şi purităţii" partidului şi prin aceasta la apărarea integrităţii sistemului de ocupaţie sovietică din ţările Blocului de răsărit. În ochii lui Stalin, aceasta fusese pusă la îndoială de Tito, liderul iugoslav care refuzase să i se supună, pentru că-şi eliberase singur ţara. A început astfel lupta împotriva ”patrioţilor” din partidele comuniste, acuzaţi de ”titoism”, iar în România primul pe listă era Lucreţiu Pătrăşcanu.

Lui Arghezi nu-i ieşea nimic în materie de parale. Mă întreb mai departe, citindu-l pe Arghezi imediat postbelic: De ce e atît de înverşunat în ceea ce vremea respectivă numeşte denunţarea trecutului? Desigur, poetul din suburbii n-a fost un profitor al regimului trecut, dar nici un persecutat nu putem spune c-a fost: a publicat cît […]

O zi din viaţa lui Suleiman Magnificul. Cum arată o zi din Viaţa lui Suleiman Magnificul, cel mai mare Sultan al Imperiului Otoman: „Viaţa de zi cu zi a lui Suleiman în palatul său, de la deşteptare pînă la culcare, urma un ritual comparabil în detalii cu cea a regilor francezi de la Versailles. Cînd […]

Portretele lui Ştefan Cicio-Pop, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş şi Iuliu Hossu, personalităţi care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, erau ilustrate pe reversul monedelor ce aniversau Centenarul Marii Unirii în 2018.

„Unirea” Ţărilor Româneşti sub Mihai Viteazul şi afirmarea originii latine a poporului român  Mihai Viteazul, voievodul Valahiei (Ţara Românească) din 1593, era implicat în Războiul cel Lung, parte a Războaielor Habsburgice-Otomane. După ce în 1599 a obţinut victoria de la Şelimbăr împotriva prinţului-episcop Báthory András, Mihai a intrat cu trupele sale valahe în Alba Iulia şi […]

Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie n-a fost nici spontană şi nici întîmplătoare. A fost riguros şi ”ardeleneşte” organizată, în baza unui regulament de desemnare a delegaţilor, foarte bine pregătită şi rezultat final al unui proces de trezire entuziastă a conştiinţei naţionale. Au fost reprezentate toate categoriile sociale, împuterniciţi din partea celor două confesiuni româneşti, cîte doi aleşi din partea fiecărei societăţi culturale româneşti, delegaţi din mediul universitar, cîte unul şi din fiecare gimnaziu românesc, reprezentanţi ai studenţilor, cîte un ofiţer şi un soldat din fiecare unitate judeţeană a Gărzii Naţionale. Din fiecare circumscripţie electorală erau trimişi, pe lîngă cei de mai sus, cîte cinci ”aleşi” ai comunităţii: în genere, din aceştia cel puţin trei erau ţărani, reprezentîndu-şi consătenii. Dacă istoria ”elitelor” culturale şi politice ale făuritorilor Unirii e binecunoscută şi scrisă, cea a miilor de ţărani veniţi din toate colţurile Transilvaniei, cu cele mai bune haine ale lor, în care ţineau la bun adăpost ”credenţionalele” prin care fuseseră împuterniciţi de cetăţeni, cei care au ascultat discursurile şi Proclamaţia Unirii şi care, de fapt, au pus-o în aplicare ”în teren”, a fost mai puţin cunoscută. Prezint aici istoria a doi consăteni din satul Voievozi, comuna Chemiz, judeţul Bihor, tineri ţărani plecaţi la drum, acum o sută patru ani, spre Alba Iulia. Ei şi alţii, asemenea lor, sînt de fapt coloana vertebrală a naţiunii noastre, iar istoria lor rămîne încă să fie scrisă.

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunţă că va expune, cu prilejul Zilei Naţionale a României, Albumul Marii Uniri realizat de fotograful Unirii, Samoilă Mârza, exemplarul dedicat lui Vasile Goldiş, artizan al Marii Unirii.

Umflate cu pompa. Pe 13 februarie 1893, moare Maria Rosetti, soţia lui C.A. Rosetti, unul dintre cei mai cunoscuţi lideri liberali. Oficiosul PNL, Evenimentul, de la Iaşi, tipăreşte în pagina a doua a numărului din 16 februarie 1893 (ziarele se antedatau) acest ferpar, ilustrînd categoric stilul presei din vremea lui Caragiale: „Maria C.A. Rosetti, ilustra […]

Ministrul Culturii a transmis, luni seara, o replică la discursul deputatului UDMR, Csoma Botond, care a spus, în şedinţa solemnă că momentul Marii Unrii a reprezentat începutul unei perioade pline de nesiguranţă pentru maghiarii ardeleni.

Elevi din peste 20 de şcoli din întreaga ţară învaţă, începând cu această toamnă, cu ajutorul jocurilor video. RGDA (Asociaţia Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România) a demarat programul Games in Schools, al cărui scop este să ofere instrumente alternative profesorilor.

Astăzi de la orele 18.00, la sediul Fundaţiei ”Ion Gavrilă Ogoranu”, are loc lansarea unui volum memorialistic aparte: sînt amintirile de război ale unui tată, povestite de fiul său. Cristian Săileanu a scris ”Manual de’ntors acasă - de la Stalingrad”, după povestirile lui Mircea Săileanu. Pagini incredibile, despre aventuri şi momente de viaţă de demult, pe care le leagă de prezent un element comun: tranşeele pline de noroi ale Ucrainei, măcinată de război.

O monedă de aur antică dovedeşte că un împărat roman din secolul al III-lea, scos din istorie ca „personaj fictiv”, a existat cu adevărat, spun oamenii de ştiinţă citaţi de BBC. Muzeul Brukenthal din Sibiu deţine o monedă similară.

Citesc în vederea publicării textele trimise de redacţia revistei Historia. Ca director al publicaţiei, am datoria să le parcurg pentru a vedea dacă sînt interesante. De regulă le parcurg şi cu gîndul de a le da titluri mai atractive, îndeletnicire de gazetar, la care mă pricep. Face parte din obligaţiile profesionale. Cu toate acestea, eu […]

1. Am citit că te-ai născut în Siria şi că l-ai ajutat pe tatăl tău la întreţinerea afacerii sale – un lanţ de farmacii. El voia să devii farmacist, dar tu visai să devii regizor. Ce filme ai urmărit în Siria anilor ’70? În vremea respectivă erau date la televizor multe filme italieneşti şi franţuzeşti. […]

1796:John Adams – 61 ani şi 125 de zile  În 1796, la două decenii după proclamarea independenţei Statelor Unite, John Adams a fost al doilea preşedinte ales. Născut la 30 octombrie 1735, avea 61 de ani şi 125 de zile când şi-a început mandatul după ce l-a învins pe Thomas Jefferson în alegeri.  Adams a […]

Cel mai tânăr senator ales vreodată  Joseph Robinette Biden, Jr. s-a născut în Scranton, Pennsylvania, fiind primul dintre cei patru copii ai lui Catherine Eugenia Finnegan Biden şi Joseph Robinette Biden, Sr. În 1953, familia Biden s-a mutat în Claymont, Delaware. Preşedintele Biden a absolvit Universitatea din Delaware şi Facultatea de Drept din Syracuse şi […]

Laureaţii ediţiei din 2022 ai Galei sunt: Dumitru Radu Popescu – literatură (premiul pentru volumul „O sută şi una de poezii”), Dragoş Sebastian Becheru – istorie (premiul pentru lucrarea „România şi problema petrolului 1969 – 1981”) , Gigi Căciuleanu – teatru (premiul pentru opera „Omnia” şi spectacolele antologice din stagiunea 2021-2022), Arh. Cristina Olga Gociman […]

Invocând „erori sistemice grave” în pregătirea alegerilor, judecătoarea Ludgera Selting a decis că alegerile trebuie repetate în termen de 90 de zile, descriind situaţia ca fiind „unică … în istoria alegerilor din Republica Federală Germania„. Comisarul electoral de stat Stephan Bröchler a declarat că data de 12 februarie 2023 este cea mai probabilă pentru repetarea […]

Descoperirea a cinci cuvinte inscripţionate pe o mână de bronz veche de 2.000 de ani ar putea ajuta la rescrierea istoriei limbii basce, una dintre cele mai misterioase limbi europene.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan s-a folosit miercuri de discursul din cadrul G20 pentru a repeta ameninţări la adresa Greciei, spunând reporterilor că Turcia "poate veni brusc într-o noapte" şi că vecinul său ar trebui "să-şi vadă de locul său" şi "să-şi amintească istoria".

  1. Marin Preda, în Delirul, despre veselia ca stare mitică a poporului Român: „Al lu’ Parizianu plecă la Gambrinus, căută o masă, apoi ceru un debreţin şi o halbă. Berăria era de obicei aglomerată şi plină de animaţie. Oamenii erau veseli. „De ce nu? gîndea Ştefan. Aşa am fost noi întotdeauna, încrezători în steaua […]

15 noiembrie 1987 nu era o zi obişnuită – nici măcar pentru comunişti. Aveau loc alegeri, steagurile cu secera şi ciocanul colorau în roşu străzile Braşovului, iar mesele festive erau deja întinse la Primărie şi Comitetul judeţean de partid. Se aşteptau rezultatele, adică bine cunoscutul procent de 99,9% participanţi la un scrutin în care candidaţii erau doar cei propuşi de partid sau de anexa sa, Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Dar în jurul orei 10, liniştea oraşului a fost spulberată. O parte dintre muncitorii uzinei „Steagul Roşu” au ajuns în centru, strigînd sloganuri anti Ceauşescu şi anticomuniste. Pe drum, coloanei – care număra cîteva sute de muncitori – i se alăturaseră braşoveni cărora nu le venea să creadă ce se întîmplă. Pe străzi nu mai putea fi văzut nici un miliţian, circulaţia era blocată, şoferii troleibuzelor abandonau maşinile şi se alăturau revoltei. Mii de oameni, printre care elevi şi studenţi, aveau în sfîrşit curajul să protesteze. În momentul în care coloana protestatarilor a ajuns în faţa Spitalului Judeţean s au auzit, timid, cîteva cuvinte din Deşteaptă te, române!, imn patriotic născut la Braşov şi interzis vreme de peste două decenii de regimul comunist. Oamenii încercau să l cînte, dar nu ştiau nici versurile, nici muzica. La un moment dat, tonul a reuşit să fie dat de către unul dintre muncitorii de la „Steagul Roşu” – Iosif Farcaş - şi, după cîteva ezitări, a fost reluat de mulţimea manifestanţilor. A fost, în opinia martorilor, cel mai impresionant moment.

Am intrat, mai demult, în posesia draftului unui raport diplomatic secret, pe care ambasadorul Olandei la Bucureşti, Coen Stork, bine-cunoscut românilor la finele anilor ’80, îl trimitea la Haga, în septembrie 1988. Îl public acum integral, mai ales că situaţia economică a românilor seamănă izbitor cu cea de acum. Atunci, n-aveam ce cumpăra, acum avem, dar n-avem cu ce. Avem în plus libertatea – şi nu e puţin lucru. Dar o ducem, parcă, la fel de rău.

1. Prin publicarea Însemnărilor din celulă, jurnalul lui Ion Antonescu, scris în camera de timbre a lui Carol al II-lea unde-l aruncaseră conspiratorii, Audienţa din după-amiaza lui 23 august 1944 pare a fi rezolvată din punctul de vedere al regulii: ascultă-l şi pe celălalt! Pînă la descoperirea acestor Însemnări, despre Audienţa încheiată cu Arestarea Mareşalului, […]

În Toscana au fost descoperite 24 de statui romane din bronz, anunţă arheologii. Statuile sunt bine conservate şi ar putea deveni exponate de muzeu.

După găsirea a altor 1.500 de relicve preţioase, dar şi al unui tunel, arheologii sunt acum mai convinşi că vor găsi mormântul Cleopatrei în templul lui Osiris din Tasposiris Magna.

„Cartea îşi propune să ofere cititorului o prezentare necosmetizată, organizată logic şi clar, a principalelor evenimente şi evoluţii din istoria Rusiei, de la origini până în prezent. Nu susţinem nicio teorie legată de evoluţia Rusiei; nu propunem anumite interpretări speciale sau inedite.”

Memoriile lui Mihail Gorbaciov, ultima parte a acestora, ca să fiu mai precis, deoarece m-am apucat de lectura lor după moartea fostului lider sovietic, pe cale de a fi faraonizat de Occident, cel care l-a tras pe sfoară pentru a cîştiga Războiul Rece, mă conving de adevărul Tezei potrivit căreia Istoria îşi face drum prin […]

Premieră la echipa FC Hermannstadt, unde Raul Opruţ a devenit primul jucător din istoria clubului convocat la Naţională.

1. Decis să fac ordine în biblioteca mea de acasă, am umblat la colecţia sau mai precis la multele reviste Histoire din Occident, cele care mi-au fost, fără a reuşi asta, model pentru revistele de Istorie. Luîndu-le la rînd, fără să mă întreb după ce criteriu le-am cumpărat, retrăiesc invidia încercată ori de cîte ori […]