junimea

"Gânduri şi simţiri din bogata istorie a fotbalului ieşean" (Vasile Arhire)

"Ce lecţii ar putea învăţa jurnalismul de azi din jurnalismul de ieri, în spiritul filosofiei istoriei a lui Xenopol, care consideră istoria drept un instrument de înţelegere a prezentului? Ce elemente ale spaţiului public de azi se regăsesc în cel de ieri?".

"<> este cartea unui învingător printre învinşii, atât de numeroşi, ai unei epoci din trecutul nostru recent".

Studiind opera lui Rudolf Steiner, Ioan Buduca vorbeşte despre o hipersferă născândă, pe care nu o putem vizualiza, dar o putem gândi: "o sferă care are toate punctele de pe suprafaţa sa exterioară simultan tangente la suprafaţa altei sfere. De neimaginat. Şi totuşi, un gând matematic a conceput-o".

Romanul de faţă este o naraţiune mai specială despre cei trecuţi prin experienţa regimului imperial sovietic, "adică despre noi, basarabenii". Scriitorul este cel care, după ce a descoperit o gravă afacere de spălare de bani, pe care a făcut-o publică, a fost atacat cu vitriol, care l-a desfigurat.

Un roman în primul rând politic (stă, de altfel şi sub un motto al lui Pier Paolo Passolini - "Nu există nimic care să nu fie politic"), poate cel mai bun roman politic apărut la noi.

Cartea de faţă - povestea cu ani în urmă autorul - ar fi fost o carte fără noroc. Un stupid accident de tren, în urma căruia unui personaj i se amputează un picior, devine subiect de roman.