În 26 decembrie 1961, de la Ministerul Afacerilor Interne, (Cabinetul Ministrului), pleca spre ”conducerea superioară de partid”, deci către Gheorghe Gheorghiu-Dej o ”Notă Strict secretă de importanţă excepţională”, semnată de Alexandru Drăghici, pe atunci vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru al Afacerilor Interne. Documentul prezintă o analiză a serviciilor secrete din ţările NATO, cu privire la situaţia economică dezastruoasă a ţărilor Pactului de la Varşovia, sustrasă de ”reţeaua Caraman”. El prezintă intenţia occidentală de a împiedica livrarea spre acestea de echipamente tehnologice avansate. Documentul a pus bazele intensificării ”spionajului industrial” îndreptat de Securitate spre ţările occidentale, supuse ulterior unei ofensive de ”furt tehnologic”. E şi o primă acţiune de ”sancţiuni economice”, pe care ţările occidentale le-au conceput împotriva Uniunii Sovietice şi a aliaţilor săi din blocul răsăritean. Concluzia liderilor NATO a fost că ”expansiunea economică este o armă. Lumea capitalistă şi liberală vrea oare să-i furnizeze arma adversarului comunist implacabil, care i-a declarat o luptă de moarte? Toată problema constă în aceasta". Problema e valabilă pînă în prezent…