manastiri

Lichidarea mînăstirilor, acţiune demarată în 1959, a fost foarte bine planificată, iar operaţiunea s‑a desfăşurat sub controlul direct al Securităţii.

În 28 octombrie 1959, Prezidiul Marii Adunări Naţionale adopta Decretul 410, care aducea o serie de amendamente Decretului nr. 177/1948 pentru regimul ge­neral al cultelor religioase. Aplicate retroactiv, măsurile cuprinse în Decretul 410 au avut efecte devastatoare asupra mînăstirilor din România, ducînd aproape la desfiinţarea locurilor în care spiritualitatea ortodoxă se păstra neatinsă. Spre acestea şi-au îndreptat comuniştii atunci atacuri furibunde, pentru că erau singurele spaţii pe care ei nu le controlau, ci Dumnezeu. Anterior, Securitatea a pus la cale un adevărat „experiment”, pentru a găsi cele mai eficiente mijloace de a distruge viaţa monahală din România. Şi le-a găsit.

Departe de urbanul agitat şi după o azvârlitură de băţ de Baia Sprie, trecând dealul Ştefăniţei, ajungi în satul Budeşti, un loc nimerit de plecare în căutări prin mirajul Maramureşului.

Câte moaşte sunt în România? "Numai Dumnezeu ştie câte sunt răspândite în România şi în lume", ne spune un preot, realizator de emisiuni pe teme religioase de la Trinitas TV. Aceeaşi dilemă o are şi Patriarhia: "Nu ştim câte moaşte sunt în România pentru că Biserica este descentralizată", măturişte pentru gândul purtătorul de cuvânt al Patriarhului Daniel, părintele Constantin Stoica.

Manifestările dedicate sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, au adunat, sâmbătă, aproximativ 6.000 de credincioşi pe Dealul Mitropoliei din Capitală, unde au fost aduse din Grecia şi moaştele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare.