marea unire

Ziua Naţională a României este sărbătorită în prezent pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

În 23 noiembrie 1918, la -40 de grade, un avion pilotat de un erou (apoi uitat) a aterizat pe ceea ce astăzi se cheamă Câmpia Libertăţii de la Blaj. Acesta aducea scrisoarea prim-ministrului Ion I.C.Brătianu pentru Consiliul Naţional Român Central în care îşi exprima dorinţa de unire, scrie Descoperă.

Samoilă Mârza a rămas în istorie ca singurul fotograf al evenimentelor de la 1 Decembrie 1918, aparatul fiind cumpărat după ce tatăl lui a vândut o pereche de boi. Proaspăt întors din război, el a parcurs 11 kilometri cu bicicleta şi a ajuns din întâmplare ”fotograful Unirii”.

Iredentismul este o mişcare politică şi populară ai cărei simpatizanţi revendică (de obicei în numele naţiunii lor) şi caută să ocupe un teritoriu pe care îl consideră „pierdut” (sau „nerecuperat”), bazat pe istorie sau legendă.

Noiembrie fusese în 1989 o lună mult mai friguroasă decît în acest an. Dar de 1 decembrie, prognoza anunţa că ”vremea se încălzeşte treptat, mai ales în zonele deluroase. Cer variabil, înnorări accentuate în nord şi est. Acolo ninge pe alocuri. Temperaturi minime între -15 şi -5 grade, mai coborâte în depresiunile intramontane. Maximele termice […]

Portretele lui Ştefan Cicio-Pop, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş şi Iuliu Hossu, personalităţi care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, erau ilustrate pe reversul monedelor ce aniversau Centenarul Marii Unirii în 2018.

Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie n-a fost nici spontană şi nici întîmplătoare. A fost riguros şi ”ardeleneşte” organizată, în baza unui regulament de desemnare a delegaţilor, foarte bine pregătită şi rezultat final al unui proces de trezire entuziastă a conştiinţei naţionale. Au fost reprezentate toate categoriile sociale, împuterniciţi din partea celor două confesiuni româneşti, cîte doi aleşi din partea fiecărei societăţi culturale româneşti, delegaţi din mediul universitar, cîte unul şi din fiecare gimnaziu românesc, reprezentanţi ai studenţilor, cîte un ofiţer şi un soldat din fiecare unitate judeţeană a Gărzii Naţionale. Din fiecare circumscripţie electorală erau trimişi, pe lîngă cei de mai sus, cîte cinci ”aleşi” ai comunităţii: în genere, din aceştia cel puţin trei erau ţărani, reprezentîndu-şi consătenii. Dacă istoria ”elitelor” culturale şi politice ale făuritorilor Unirii e binecunoscută şi scrisă, cea a miilor de ţărani veniţi din toate colţurile Transilvaniei, cu cele mai bune haine ale lor, în care ţineau la bun adăpost ”credenţionalele” prin care fuseseră împuterniciţi de cetăţeni, cei care au ascultat discursurile şi Proclamaţia Unirii şi care, de fapt, au pus-o în aplicare ”în teren”, a fost mai puţin cunoscută. Prezint aici istoria a doi consăteni din satul Voievozi, comuna Chemiz, judeţul Bihor, tineri ţărani plecaţi la drum, acum o sută patru ani, spre Alba Iulia. Ei şi alţii, asemenea lor, sînt de fapt coloana vertebrală a naţiunii noastre, iar istoria lor rămîne încă să fie scrisă.

Despre Marea Unire s-a scris enorm în ultimii peste 100 de ani, iar ceea ce iese cel mai uşor în evidenţă din vasta literatură este că a existat un cumul de factori, externi şi interni, şi o serie de decizii din partea politicienilor români care au determinat formarea României Mari.

Între alte deziderate, pe lîngă Unirea Transilvaniei cu România, Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 cerea „înfăptuirea desăvîrşită a unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, vot obştesc, direct, egal, secret, pentru ambele sexe, în vîrstă de 21 de ani”. Dar la marea adunare care a consacrat […]

Zosim Chirtop din Cîmpeni era la 1 decembrie 1918 avocat şi notar în Cîmpeni, după ce absolvise Facultatea de Drept la Alba Iulia. În primăvara anului 1916, fruntaşul român a fost arestat şi, după cum arăta ziarul Românul din Arad la 4 martie 1916, a fost acuzat de trădare pentru activismul său naţionalist şi ostlitatea […]

Despre Marea Unire s-a scris enorm în ultimii peste 100 de ani, iar ceea ce iese cel mai uşor în evidenţă din vasta literatură este că a existat un cumul de factori, externi şi interni, şi o serie de decizii din partea politicienilor români care au determinat formarea României Mari.

În ultimul an, epidemia de COVID-19 a adus multe schimbări în viaţa oamenilor. Totuşi, un lucru a rămas valabil: de 1 Decembrie, românii celebrează Ziua Naţională cu aceeaşi bucurie ca în anii trecuţi. Pentru că sărbătoarea nu constă doar în parade miliatre, hore şi îmbrăţişări în plină stradă. E o stare de spirit. Zilele libere […]

Banca Naţională a României (BNR) a lansat marţi în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 şi o bancnotă aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârşirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu.

Banca Naţională a României (BNR) a lansat în circuitul numismatic o bancnotă şi trei monede (aur, argint şi alamă), pentru colecţionare, şi a pus în circulaţie o monedă din alamă, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie.

În anul 1918, prima dintre provinciile româneşti care a decis Unirea cu Regatul României a fost Basarabia, la 27 martie 1918.

Invitat la emisiunea "România 9", la TVR, noul ministru al culturii, actorul George Ivaşcu, a dilatat cu cel puţin doi ani sărbătoarea Centenarului.

România Mare, în cei 99 de ani de existenţă, s-a transformat într-un stat mai omogen etnic decât în 1918, dar în urma unor tragedii cumplite care au dus, printre altele, la dispariţia cvasi-completă a două comunităţi, evreiască şi germană, la capătul cărora a fost redescoperită valoarea toleranţei.

Lansarea volumului "În jurul Marii Uniri de la 1918. Naţiuni, frontiere, minorităţi", de Lucian Boia, va avea loc joi, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Proiectul cultural educaţional "100 de ani în 10 cadre", organizat de asociaţia Neo Art, se va desfăşura, până la 8 noiembrie, în patru licee din Bucureşti: Colegiul Economic Virgil Madgearu, Liceul teoretic Ştefan Odobleja, Liceul Dimitrie Paciurea şi Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza.

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că va cere PNL să îl retragă pe deputatul Florin Roman din Comisia pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri, după ce liberalul a susţinut că la ministrul a pus "la secret" proiectele dedicate Centenarului pentru a "şifona bani".

PNL cere majorităţii PSD-ALDE şi Guvernului să finanţeze sărbătorirea centenarului Marii Uniri, precizând că este nevoie de 15 milioane de lei pentru Monumentul Unităţii Naţionale de la Alba Iulia şi 50 de milioane de euro pentru infrastructura istorică, a declarat, joi, deputatul PNL Florin Roman.

Augustin Rus, cel mai în vârstă locuitor al judeţului Bistriţa-Năsăud, avea 8 ani când a fost înfăptuită Marea Unire şi acum sărbătoreşte, cu mândrie, pentru a 98-a oară, Ziua României.

Delegaţii la Marea Adunare de la Alba Iulia din decembrie 1918 au stabilit ultimele detalii ale Marii Uniri într-un hotel numit la acea vreme "Hungaria". După Unire, hotelul a devenit "Dacia", apoi "Apulum", fiind demolat ulterior de comunişti întrucât "deranja" planurile de extindere a oraşului.

Expoziţia "Mari personalităţi ale Marii Uniri", reproduceri fotografice după portrete şi documente istorice reprezentative pentru memorabilul eveniment, va fi vernisată cu ocazia Zilei Naţionale a României, la sediul Institutului Cultural Român din New York, unde va putea fi vizitată în decembrie.

Delegaţii la Marea Adunare de la Alba Iulia din decembrie 1918 au stabilit ultimele detalii ale Marii Uniri într-un hotel numit la acea vreme "Hungaria". După Unire, hotelul a devenit "Dacia", apoi "Apulum", fiind demolat ulterior de comunişti întrucât "deranja" planurile de extindere a oraşului.

Delegaţii la Marea Adunare de la Alba Iulia din decembrie 1918 au stabilit ultimele detalii ale Marii Uniri într-un hotel numit la acea vreme "Hungaria". După Unire, hotelul a devenit "Dacia", apoi "Apulum", fiind demolat ulterior de comunişti întrucât "deranja" planurile de extindere a oraşului.

Preşedintele Traian Băsescu le-a spus, duminică, celor prezenţi la manifestările de la Focşani de Ziua Unirii, în timp ce cobora de pe scenă, că, deşi este foarte frig, s-a simţit ca un flăcău şi de aceea nu şi-a pus căciulă şi a rezistat gerului.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la manifestările de Ziua Unirii, de la Focşani, că şi astăzi pe teritoriul României "încă mai sunt politicieni care vorbesc ca cei din stânga" lui, dar că "au câştigat cei din dreapta, pentru că acesta este destinul naţiunilor puternice şi unite".

Preşedintele Traian Băsescu şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, au declarat, duminică, la Iaşi, că susţin iniţiativa primarului municipiului, Gheorghe Nichita, ca ziua de 24 Ianuarie să fie declarată sărbătoare naţională, ambii vorbind în discursurile lor despre nevoia de unitate a românilor.