marin preda

Jucîndu-mă, ca de obicei, dimineaţa, cu laptopul, semn de scădere a forţei creatoare, am dat de varianta electronică a cărţii Imposibila întoarcere de Marin Preda. YogaBook, device-ul căruia i-a venit rîndul la concubinare cu mine, după modelul haremului şeicesc, are o structură aparte. Se poate face, pe rînd, tastatură, pagină de citit cărţi, suprafaţă de […]

Pregătind ediţia de Jurnal video din seara de 31 august 2022, despre folosirea lui Gorbaciov ca idiot util de către Occident, am avut nevoie de fragmentul din Delirul, ediţia mea, din 1991, necenzurată, în care Stalin îi explică nevestei de ce Rusia nu poate fi democrată. Pasajul era menit să demonstreze că modelul occidental, pe […]

Am primit răspuns. Tocmai cînd mă pregăteam de îmbarcarea în avion, , mă trezesc cu un telefon de la editura Mica Valahie. Am comandat pe site, mai mult la plesneală decît convins că voi primi răspuns, volumul VI al Stenogramelor lui Ion Antonescu, blestematul volum, cumpărat cred, dar pe care nu-l găsesc în biblioteca de […]

Pe 6 mai 1993, a avut loc la Sala Palatului premiera filmului Cel mai iubit dintre pămînteni, ecranizare a romanului cu acelaşi nume de Marin Preda. După cum îşi aminteşte Şerban Marinescu, regizorul filmului, ideea peliculei i-a venit în 1991, în timpul vizitei făcute cu Ştefan Iordache mie, la sediul Expres Magazin. La insistenţele mele, […]

Editura Prestige - Eveniment de lansare a cărţii „Omul între Resetarea Planetară şi Extincţia în Masă”, autor Gen. Emil Străinu

Am intrat ca de obicei, după Cărtureşti, la Tîrgul Cărţii. Bag seamă că s-a renunţat la jenanta împărţire a cărţilor după preţ. Cărţi de trei lei, Cărţi de cinci lei. Rafturile, sprijinite de pereţi, sînt guvernate mai departe de titlurile ştiute deja de mine: Literatură română, Literatură universală, Istorie, Religie. Locul împărţirii pe lei bucata […]

Cu Valentin Busuioc, de la un site de ştiri, care mă sună pentru un punct de vedere despre arestarea lui Sebastian Ghiţă în Serbia, discut, după încheierea părţii jurnalistice, despre ediţia din Delirul, scoasă de mine la Expres în primii ani postdecembrişti. Am ajuns la subiectul ăsta după ce Valentin Busuioc mi-a zis c-o să […]

Parada cuvintelor. Am dat gata pagina Opinia literară şi artistică înfiinţată de mine în Scînteia tineretului, precursoare a Suplimentului literar artistic al Scînteii tineretului, pe 20 septembrie 1980. Am reţinut în vederea publicării în Jurnalul gîndurilor mele puţinele texte scrise de mine pentru această pagină. Le-am semnat cu pseudonimul Ion Sireteanu. Erau văzute de mine ca nişte flecuşteţe, care nu […]

1. Tudor Arghezi din nou despre năravurile presei româneşti din vreme lui, dar şi din vremea noastră: „Atitudinea presei, aproape respectuoasă, nu se datoreşte numai confuziei în care a băgat-o scrisoarea, dar mai ales faptului că Stroescu e un om cu parale. În faţa pungilor pline, presa noastră are o veche obişnuinţă de închinăciune.” (Tudor […]

Căutînd ce-am scris despre capitolul Stalin din ediţia necenzurată a Delirului, dau peste eseul Delirul vremurilor, întocmit pentru a justifica la mult timp după scandalul din 1991 decizia mea de a opera în ediţia imediat postdecembristă modificări pe care le-am văzut ca dorite de autor dacă ar fi trăit vremurile libertăţii de expresie. La un […]

Pregătind pastila video din seara de 31 august 2022, despre folosirea lui Gorbaciov ca idiot util de către Occident, am avut nevoie de fragmentul din Delirul, ediţia mea, necenzurată, din 1991, în care Stalin îi explică nevestei de ce Rusia nu poate fi democrată. Pasajul era menit să demonstreze că modelul occidental, pe care liderii Vestului se luptă să-l impună în toate ţările lumii, ca model ideal de regim, aşa cum Moscova plantase în ţările din Est regimul comunist, pe motiv că e un ideal de regim în Istorie, era incompatibil cu păstrarea Imperiului. Împins şi de nevastă-sa, lipsit de experienţa bătăliilor de pe culoarele Kremlinului, Mihail Gorbaciov a destrămat Imperiul, moştenire lăsată de Stalin, realizată de acesta cu preţul a milioane de ruşi morţi în al Doilea Război mondial, pariind pe democratizare. Democratizarea – îi spune Stalin Alilluyevei – ar fi dus la destrămarea Imperiului.

Marin Preda în Imposibila întoarcere, mai precis în tableta Despre evazionism, literar şi social, descrie cu maximă ironie o scenă trăită de el în realităţile socialiste: „Într-adevăr, e cazul să ne întrebăm: evazionismul literar nu este oare expresia unui evazionism social? Nu cumva fenomenul există în realitate, într-o anume parte a societăţii noastre? Părăsind domeniul […]

S-au împlinit,  vineri, 5 august 2022, 100 de ani de la naşterea lui Marin Preda. O sută de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari scriitori ai timpurilor româneşti. Într-o altă lume, mai atentă nu doar cu valorile culturale, dar şi dacă nu mai ales cu valorile naţionale în  general, momentul ar fi […]

Unui producător britanic i-a trecut prin cap să realizeze o serie de filme documentare dedicate evenimentelor care au marcat destinul unui an. Comentate cu o voce bubuitoare, uşor bombastică, secvenţele au fost puse cap la cap după principiul dinamicii în diversitate. 1989 se încheie cu istoricul moment al căderii Zidului berlinez. Imaginile sînt selectate pentru […]

S-a mai observat, desigur, că eroii lui Caragiale citesc. Prost, înţelegând aiurea, dar totuşi citesc. Jupân Dumitrache şi Ipingescu privesc ziarul cu sfinţenie. Presa îi fascinează. Cred în spusele ei, chiar si când acestea sunt aiuristice. Zita e mare amatoare de lecturi; fie şi ieftine iar Veta fredonează melodii pe poezii la modă. Ziarul joacă […]

Marin Preda a fost găsit mort, în dimineaţa zilei de 16 mai 1980, în camera sa de la Mogoşoaia. În jurul morţii sale planează şi azi multe semne de întrebare.   Ultimele romane ale scriitorului, „Delirul” şi „Cel mai iubit dintre pămînteni”, conţineau subiecte incomode pentru regimul acelor timpuri.    „Delirul” a ajuns într-un timp […]

O proiecţie de film, precedată de o dezbatere, dar şi prezentarea unei expoziţii sunt evenimentele care vor avea loc pe 7 iulie, de la ora 17.30, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti (ICR), pentru a marca 60 de ani de la publicarea romanului "Moromeţii", de Marin Preda.