nicolae ceausescu

Ion Cristoiu: În postdecembrism, ordinea de drept a fost jertfită pe altarul bătăliei pentru putere

Complexul realist-socialist. Cercetători mai proaspeţi ai istoriei contemporane susţin în presa TeFeListă, cea care se adresează inşilor cu creierul ca un patinoar, că în august 1968 Nicolae Ceauşescu şi-a urmărit propriul interes de a rămîne la putere. Orice politician care se respectă şi care diferă, aşadar, de ţărăncuţa din cîntecul lui Ion Vasilescu, naivă în […]

Ion Cristoiu: Liderii PCR făceau zid în jurul lui Nicolae Ceauşescu. La fel fac zid în jurul lui Klaus Iohannis şi liderii PNL

Despre Călătoria de lux a lui Klaus Iohannis în Japonia am vorbit atît în jurnalul meu video, cît şi la emisiunile de la Evenimentul zilei, una realizată de Ionuţ Cristache, cealaltă de Robert Turcescu. Miercuri, 8 martie 2023, comentînd imaginile din avionul ultraluxos, dar şi pozele cu cei doi soţi – Klaus şi Carmen – […]

Ion Cristoiu: Şi dacă la cîrma navei e unul beat?

Fetiţa care-şi schimbă numele. Cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu a fost şi este studiat ca punct culminant al exagerărilor stîrnite de linguşirea Conducătorului. S-a făcut şi se face mare caz astfel de primirile pompoase de care se bucură Nicolae Ceauşescu pe parcursul vizitelor în ţară. Vizitele şi Cultul lui Nicolae Ceauşescu în general nu ajung […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Bucureşti – un oraş cîrpit. Moştenirea lui Ceauşescu, după cutremurul din ’77: ”lapte de ciment” în fisuri, acoperite cu tencuială: ”Tovarăşi, nu se mai admite nicio reparaţie capitală, fără aprobare!”

O notă din arhivele Securităţii, cu menţiunea Strict secret, din 13 mai 1977, semnată de ministrul de interne Teodor Coman şi înaintată lui Nicolae Ceauşescu, a pecetluit soarta clădirilor afectate de cutremurul din 4 martie 1977. Ele au fost consolidate de mîntuială, mai degrabă cîrpite. Ceauşescu a decis să ignore toate sfaturile ”specialiştilor sovietici” şi americani: din ”patriotism” s-a opus lor şi a decis ca toate lucrările din Bucureşti să fie gata pînă la 23 august 1977. Ca să termine mai repede ”şantierul” din capitală, s-a decis cîrpirea ei. Tencuiala şi injectarea superficială cu ”lapte de ciment” a fisurilor din structurile de rezistenţă şi aplicarea tencuielilor peste toate stricăciunile au devenit, după o şedinţă comună cu specialiştii în construcţii şi activiştii de partid din 4 iulie 1977 acestea au devenit ordinele clare şi ferme ale lui Ceauşescu: Bucureştiul trebuia să fie gata în cinzeci de zile, pînă la 23 august 1977.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Ceauşescu e ”marcă înregistrată”: nu se mai pot scrie cărţi despre el, nu poate fi nici ”decoraţiune pentru Crăciun”, nici măcar îngrăşămînt de flori

Că România e ţara tuturor posibiltăţilor, au spus-o deschis şi fraţii Tate, demonstrează şi OMW, care n-are de gînd nici măcar să respecte legea şi să plătească ”taxa de solidaritate” impusă companiilor care au făcut profituri imense în aceste perioade de criză. Aici, la noi, se poate orice. Legile nu sînt neapărat permisive, nu sîntem (încă) un paradis fiscal – decît pentru marile companii sau pentru lanţurile de hipermarketuri. Dar sînt fie proaste, pline de lacune, ca şvaiţerul de găuri şi pot fi jonglate, fie sînt aplicate prosteşte. E şi cazul Legii 84/1998 ”privind protecţia mărcilor şi indicaţiilor geografice”, utlizată pentru patentele invenţiilor sau protejarea numelor mărfurilor populare în raport cu produsele contrafăcute (precum salamuri, vinuri, haine etc.). Ele sînt întegistrate conform acestei legi la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci), modalitate care a fost folosită de urmaşii lui Ceauşescu pentru protejarea numelui şi memoriei dictatorului. OSIM şi justiţia română demonstrează că istoria şi cultura română sînt şi pot fi cenzurate, în dispreţul Constituţiei, de oricine doreşte. Mă duc şi eu să mi-l înregistrez pe ”Eminescu”, că-mi place şi, conform legii se poate, mîine, că e şi ziua lui de naştere. Să fie al meu, că aşa vreau eu, să am ”marca” mea. Poate-mi iau şi ”România”, dacă numai aşa mai poate fi protejată de prostie.

Ion Cristoiu: Şi, totuşi, despre decembrie 1989 s-au publicat puţine lucruri serioase

Unde sînt instrumentele de lucru? De peste treizeci de ani se cercetează şi se răscercetează Evenimentele din decembrie 1989. Ai spune că, după atîta osteneală, în materie de date concrete şi corecte să se ştie totul. Altfel spus, să avem la ora actuală culegeri de documente întocmite după toate regulile ştiinţei. Acribie pînă în pînzele […]

Ion Cristoiu: De ce a fost neînfricat Nicolae Ceauşescu la Târgovişte

Mulţi publicişti şi istorici, ba chiar şi mulţi politicieni, au observat că Procesul de la Târgovişte l-a reabilitat pe Nicolae Ceauşescu. De ce? Răspunsul e mai mult decît interesant în materie de imagine publică. Anterior lui 22 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a fost pentru mai toţi românii un portret. Un portret idealizat, dar un portret. […]

Ion Cristoiu: Teroriştii din decembrie 1989 – rodul exclusiv al unei Diversiuni mediatice

Cînd răspund la întrebarea Ce mai faceţi? că Scriu un eseu mai amplu despre Psihoza teroristă din decembrie 1989 mulţi tresar într-o întrebare mai mult sau mai puţin politicoasă: Ce v-a apucat? E o întrebare al cărei tîlc e punerea la îndoială a interesului din prezent pentru Balamucul din decembrie 1989. Practic, ea, întrebarea, vrea […]

Ion Cristoiu: Şi totuşi în decembrie 1989 Mămăliga n-a explodat!

De ce a fost nevoie de atîta opintire din partea străinătăţii pentru a scoate în stradă minimul de români ceruţi de comedia revoltei spontane? Acum, după peste trei decenii de studiere a lui 22 decembrie 1989 bănuiala a devenit certitudine: Ieşirea în stradă la Bucureşti n-a dus la răsturnarea lui Nicolae Ceauşescu. Mult legendarizata pornire […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / 22 decembrie 1989: Complotul împotriva Revoluţiei (II)

După 1985, cînd la putere în Uniunea Sovietică a ajuns Mihail Gorbaciov, aripa pro-sovietică din rîndul comuniştilor români a devenit, aproape mecanic, implicit o aripă reformistă, în contradicţie totală cu linia de tip stalinist impusă de Ceauşescu. Militaru îşi aminteşte: “În iarna lui 1984-1985 – după eşecul pe care l-am avut – am zis să înfiinţăm un Comitet al Salvării Naţionale şi să îl dăm publicităţii. S-a făcut scrisoare către Europa liberă, dar, din păcate nu a fost publicată. Comitetul însă a existat. În cercuri restrînse de oameni se ştia de existenţa unui asemenea comitet. În iarna lui 1988-1989, acest Comitet s-a transformat în Front al Salvării Naţionale”. La cîteva luni după aceea, s-a creat, susţine Militaru, şi un “Front militar”. Nemulţumirile erau însă exprimate doar în surdină, de frica Securităţii. Complotul rămăsese cantonat în Parcul Herăstrău, din vecinătatea Cartierului Primăverii.

Ion Cristoiu: În decembrie 1989, a pariat Securitatea, prin Iulian Vlad, pe Occident în defavoarea Ruşilor?

Una dintre marile enigme ale Evenimentelor din decembrie 1989 e drumul parcurs de Iulian Vlad în 22 decembrie 1989, ziua Căderii lui Ceauşescu. Avem azi dovezi zdrobitoare că Securitatea s-a retras prima din Inelul care apăra sediul CC. Că ea nu doar c-a deschis porţile Televiziunii, dar mai mult a invitat pe insurgenţi să intre. […]

Ion Cristoiu: Mitingul din 21 decembrie 1989: Nicolae Ceauşescu decide să renunţe la soluţia militară în favoarea soluţiei politice

Mult timp după Decembrie 1989 decizia de a organiza la Bucureşti pe 21 decembrie 1989, în Piaţa Republicii, o Mare Adunare Populară pentru a condamna „Tulburările de la Timişoara” şi a exprima solidaritatea cu Nicolae Ceauşescu a fost pusă pe seama unui Complot. Nicolae Ceauşescu ar fi fost convins să se convoace un asemenea miting […]

Ion Cristoiu: Retragerea Armatei în cazărmi la Timişoara – o decizie a lui Nicolae Ceauşescu

Cel mai comentat moment din cuprinsul evenimentelor de la Timişoara îl constituie decizia lui Ştefan Guşă, responsabilul militar al intervenţiei în forţă, de retragere a trupelor în cazărmi. Cu puţine excepţii, decizia e atribuită exclusiv lui Ştefan Guşă, cîntat postdecembrist ca un erou al Revoluţiei, care şi-a riscat viaţa printr-o acţiune pe cont propriu, periculoasă […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Generalul Stănculescu şi ”secretele revoluţiei”, pe care se presupunea că le-a dus cu el în mormînt: ”A fost şi Ceauşescu de acord să fugim, el tremura, Manea Mănescu tremura, statul era pierdut, nu mai putea conduce”

În septembrie 1994, generalul în rezervă Victor Athanasie Stănculescu, fost ministru al apărării după Revoluţie, a fost audiat de Comisia Senatorială care ancheta evenimentele din decembrie 1989. Încă nici nu se întrezărea anchetarea (urmată de condamnarea sa) pentru participarea la reprimarea revoltelor din Timişoara: tot ”grupul Iliescu” acţiona solidar, iar procurorii, obişnuiţi încă cu obedienţa faţă de putere, nu îndrăzneau nici măcar să se gîndească la aşa ceva – a fost nevoie ca această putere să se schimbe după alegerile din noiembrie 1996, pentru ca o asemenea anchetă să înceapă. Era perioada în care totuşi, în scop propagandistic, se mai vorbea şi de un ”proces al comunismului”, despre care am avut ocazia să discut deschis cu adjunctul procurorului general, generalul Mugurel Florescu. Rîzînd uşor sarcastic, el mi-a spus – în legătură cu procesul comunismului şi ancheta Revoluţiei: ”dragă, asemenea procese n-ai să vezi cît Iliescu e la putere, doar n-au cum să se condamne pe sine!” Acestea sînt circumstanţele în care, în noiembrie 1994, generalul Stănculescu apărea, sigur pe sine, în faţa Comisiei senatoriale. Siguranţa lui era conferită şi de bunăstarea la care ajunsese: director al marelui concern Balli, în România.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”Ceauşescu n-a băgat oamenii în puşcărie, ci a băgat puşcăria în casa oamenilor”

Totul a început la Timişoara, cu 33 de ani în urmă, cînd forurile locale de partid, la sugestia Securităţii, au luat decizia de a-l muta pe pastorul Laszlo Tokes de la parohia reformată din strada Timotei Cipariu. Oficial, era vorba de o cerere a autorităţile ecleziastice ale Bisericii Reformate (cauţionată de Departamentul Cultelor, care-i retrăsese lui Laszlo Tokes din 28 august 1989 autorizaţia de a sluji. Neoficial însă, predicile sale, interviurile date în străinătate despre situaţia din România îl făcuseră indezirabil. Nu putea fi arestat, pentru că s-ar fi protestat în Ungaria, dar şi în occident – Tokes devenise o voce, ca opozant al regimului. Situaţia devenise însă într-atît de critică, încît şi această scînteie a fost deajuns şi, după ”lecţia” Braşovului în 1987, oamenii şi-au adunat curajul să iasă în stradă, pentru a protesta.

Ion Cristoiu: La Procesul de la Târgovişte, Elena Ceauşescu avea la mînă o brăţară de aur

Dezvăluire din Adevărata Stenogramă. Tresar citind în Adevărata stenogramă a Procesului Ceauşescu despre momentul în care un militar vrea să-i ia Elenei Ceauşescu brăţara de aur de la încheietura mîinii: „(Un militar îi pune lui Nicolae Ceauşescu căciula pe cap. Alţi militari îi leagă pe Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu). Elena Ceauşescu: Mă, copii, mă! […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Odă Zilei Naţionale. Să preţuim ce avem, ştiind de unde am venit – România anului 1989

Probabil că puţini în afara cenzorilor de la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste au avut răbdarea să citească cele cinci coloane ale articolului de fond din ”Scânteia”, care marcau pe 1 decembrie 1989 Marea Unire de la 1918. Lumea era obosită: cozile, întunericul, frigul şi mai ales lipsa perspectivei unor vremuri mai bune erau acum 33 de ani marca unui cotidian cenuşiu. Totuşi, viaţa mergea înainte.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Vineri, 1 decembrie 1989: ziua în care Marea Unire a fost doar un articol în “Scînteia” şi Ceauşescu era preocupat de producţia de halva

Noiembrie fusese în 1989 o lună mult mai friguroasă decît în acest an. Dar de 1 decembrie, prognoza anunţa că ”vremea se încălzeşte treptat, mai ales în zonele deluroase. Cer variabil, înnorări accentuate în nord şi est. Acolo ninge pe alocuri. Temperaturi minime între -15 şi -5 grade, mai coborâte în depresiunile intramontane. Maximele termice […]

Ion Cristoiu: Aş fi vrut să fiu în TAB-ul în care se afla Nicolae Ceauşescu în noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989

1. Nimic nou sub soare. După intrarea noastră în Antantă, englezii ne strică sondele de la Cîmpina ca să nu le folosească nemţii petrolul. Nemţii le repară şi le apără. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, englezii bombardează sondele de la Cîmpina, ca să nu mai aibă nemţii petrol. Nemţii le repară şi le […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: România, cu un picior în Schengen şi cu celălalt în groapă: Klaus Iohannis, cel mai bun agent electoral al lui Nicolae Ceauşescu

De două luni, una din principalele teme de dezbatere e admiterea României în ”spaţiul Schengen”. E atît de ademenitor prezentat acest nou statut, încît echivalează cu accesul la grădinile Edenului. De fapt, nu are nimic comun cu viaţa de zi cu zi a românilor, ci doar cu eventualele lor călătorii în occident – pentru care, însă, nu prea mai au bani. În schimb, ratarea (şi a) acestei oportunităţi n-ar face decît să arunce o nouă anatemă asupra unei coaliţii care şi aşa scîrţîie şi să dea apă la moară opoziţiei USR-AUR. Miza pe Schengen a devenit, din miză falsă, una periculoasă pentru putere.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Oaia şi Partidul. O mică istorie cu proşti, în comunism

În primăvara anului 1955, o nouă problemă a fost înscrisă pe agenda de discuţii a Secţiei Agrare a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (fost şi viitor Comunist) : mureau oile. O epidemie ciudată a făcut ca, pur şi simplu, oaia să nu se poată adapta nici gospodăriei agricole de stat, aşa cum nu se […]

Ion Cristoiu: Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca şi Nicolae Ceauşescu

1. Prin publicarea Însemnărilor din celulă, jurnalul lui Ion Antonescu, scris în camera de timbre a lui Carol al II-lea unde-l aruncaseră conspiratorii, Audienţa din după-amiaza lui 23 august 1944 pare a fi rezolvată din punctul de vedere al regulii: ascultă-l şi pe celălalt! Pînă la descoperirea acestor Însemnări, despre Audienţa încheiată cu Arestarea Mareşalului, […]

Ion Cristoiu: Cum s-a transformat pe loc Scînteia lui Ceauşescu în Scînteia lui Iliescu

Eseul de debut al campaniei mele de punere la îndoială a ceea ce ni se prezentase în după-amiaza lui 22 decembrie 1989 sub forma unei producţii de tip Mosfilm despre Revoluţia bolşevică, 22 decembrie 1989 – O după-amiază cu prea multe întrebări, din Expres, 23 februarie 1990, nu menţiona, printre ciudăţeniile care-mi săriseră în ochi […]

Ion Cristoiu: În cazul Elenei Ceauşescu putem vorbi de un dublu Cult al Personalităţii

1. Despre Cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu s-a scris mult după decembrie 1989. Despre Cultul Tovarăşei nu s-a scris aproape de loc. E păcat, deoarece Cultul Tovarăşei a avut anumite specificităţi. A fost vorba de un dublu Cult al Personalităţii. Ca Tovarăşă de viaţă a lui Nicolae Ceauşescu în cadrul Cultului Personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. […]

Ion Cristoiu: Al cui Cot îl simt jurnaliştii cînd vor să scrie despre Războiul din Ucraina?

1. Decembrie 1940. Ştefan, ziaristul din Delirul lui Marin Preda, a fost angajat la Ziua, marea lovitură a vieţii sale. Pentru numărul de Crăciun 1941 el lucrează împreună cu Niki, secretarul general de redacţie. Cum a luat gratificaţia, proaspătul ziarist îi face cinste lui Niki la o cîrciumă numită Tunelul norvegian, de pe Bulevardul Elisabeta. […]

Ion Cristoiu: Două morţi prin execuţie: a lui Ludovic al XVI-lea şi a lui Nicolae Ceauşescu

Hoinărind prin Paris, într-una din iernile trecute, iată-mă în Place de la Concorde. E o vreme închisă. Bate un vînt tăios, ale cărui limbi ascuţite vin spre Piaţă de pe toate marile bulevarde. Cu ani în urmă am prins Place de la Concorde în plin soare. Fîntîna ridicată de Hittorff în secolul al XIX-lea funcţiona. […]

Ion Cristoiu: Va putea Charles al III-lea să fie o Icoană, ca maică-sa, Elisabeta a II-a?

Abordarea întîmplărilor din Anglia din perspectiva strictă a marketingului turistic face să se vorbească de un singur eveniment: Moartea Reginei Elisabeta a II-a. În realitate, pe acelaşi plan de importanţă îşi cere locul un alt eveniment, legat, fireşte, de primul: Proclamarea drept Rege, sub numele de Charles al III-lea, a Prinţului Charles. Regele a murit! […]

Ion Cristoiu, despre regele Charles al III-lea: E greu pentru el să urce pe tron pe imaginea asta, a reginei / Numai dacă va avea putere şi-ar aminti că a fost prin România

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii are imaginea unui monarh iubit de supuşii săi pentru ceea ce a fost, nu pentru putere, iar fiului său, Regele Charles al III-lea, îi va fi greu să urce pe tron având în spate imaginea fostei suverane. “Regina Elisabeta a II-a a reuşit […]

Regina Elisabeta a II-a s-a ascuns de Ceauşescu după tufişurile din grădina palatului. Regina a fost deranjată de decizia Guvernului de a-l invita pe dictatorul român într-o vizită de stat în 1978

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii s-a ascuns în spatele unui tufiş, în 1978, în grădinile palatului regal pentru a evita o conversaţie cu fostul dictator român Nicolae Ceauşescu, aflat în vizită de stat în Marea Britanie, relatează Daily Mail, în ediţia electronică.

Ion Cristoiu: După opinia mea, comunismul e mort din toate punctele de vedere. Să fim serioşi! Cine ar vrea să-l reînvie?

1. Pe vremea cînd realizam o emisiune TV cineva mi-a propus să realizez un serial de secvenţe despre viaţa grea din anii Ceauşescu. Urma să asortez imaginile şocante – frigul din case, cozile interminabile, galantarele pustii – cu un soi de comentarii ţeapăn anticomuniste. Tinerii de azi – mi-a explicat interlocutorul, un om trecut de […]

Ion Cristoiu: De ce a fost nevoie de parodii de procese în cazul Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Nicolae Ceauşescu

1. Publicistul Arghezi îl ia peste picior pe Majestatea Sa, Carol I: „România are drepturi la compensaţii. Reprezintaţie regală în Parlament. «Glasul României va fi ascultat», spune regele şi cînd spune regele ceva, ţara se bucură, pentru că acest domn nu vorbeşte niciodată. Tot ce dă voie să se ştie despre dînsul este că s-a […]

Ion Cristoiu: Cu mici excepţii, România n-a cunoscut forţe politice marcate de un Proiect pentru viitorul ţării

La o dezbatere Tv la care particip, un invitat – profesor universitar de Istorie – lansează o idee incitantă: Istoria ţării cunoaşte două personaje – Al I. Cuza, Carol al II-lea – dominate de ambiţia unor proiecte pe care voiau să le impună ţării. Esenţa acestor proiecte – zice tovarăşul meu de taifas – o […]

Ion Cristoiu: Mihail Gorbaciov s-a dovedit a fi idiotul util al Occidentului şi după ce a murit!

A murit Mihail Gorbaciov. Vestea am primit-o în noaptea de 30 spre 31 august 2022 pe WhatsApp, de la Bogdan Iacob, în regim de Breaking news. Cînd îmi trimite Bogdan Iacob astfel de ştiri, mă grăbesc să-l sun pentru a afla amănunte. De data asta nu l-am sunat. Şi nu deoarece era 23,30. Pentru intelectuali […]

Ion Cristoiu: Cum desfăşuram noi, gazetarii comunişti, campania de presă pentru economisirea energiei

Am mai scris, cred, undeva, că unul dintre lucrurile care m-a exasperat ca gazetar în anii comunismului a fost obligaţia de a fi penibil. Birocratizarea infernală din ultimii ani ai regimului Ceauşescu făcea ca orice moment să fie ucis din faşă prin repetarea aberantă a unor clişee. Şi nu mă refer doar la aniversările lui […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Ceauşescu şi Popescu

Gazul nu e o problemă doar pentru ministrul energiei, Virgil Popescu, cel care a luat nefasta decizie a ”liberalizării” pieţei de energie. A fost şi pentru Ceauşescu. Popescu a rezolvat-o, prin scumpiri. Ceauşescu, prin ”raţionalizarea” drastică a consumului – ceea ce face acum Uniunea Europeană, în încercarea de a scăpa de sub presiunea şantajului lui Putin, cu gazul rusesc – de care, prin politica Angelei Merkel, Germania şi aproape întreaga Europă au devenit dependente, pînă la robie. La vremuri de criză, măsuri care frizează disperarea: oficialii europeni se gîndesc cum ieşim cu bine din această iarnă şi cer reducerea consumului cu 15%. Dar iarnă va fi şi în 2023, şi mai încolo. Perspectiva pe termen lung nu se întrevede, iar noi – şi Europa – oscilăm, în politicile energetice, între Ceauşescu şi Popescu.

Ion Cristoiu: Rolul pozitiv al neamurilor lui Nicolae Ceauşescu

Memoriile foştilor activişti dezvăluie o realitate a regimului Ceauşescu mai puţin abordată după 1989:  Rolul pozitiv jucat de membrii familiei Ceauşescu în rezolvarea unor mari şi mici probleme ale diferitelor domenii. Plasarea membrilor familiei în diferite funcţii e o realitate evidentă a regimului Nicolae Ceauşescu. De ce a făcut asta Nicolae Ceauşescu? Nu doar din […]

Ion Cristoiu: Lecţie pentru politicienii de azi: Nicolae Ceauşescu a căzut şi pentru c-a ascuns românilor adevărul despre proporţiile Crizei

În explicarea Căderii lui Nicolae Ceauşescu, trebuie luat în considerare şi dezastrul care a fost Congresul al XIV-lea, din 20-24 noiembrie 1989. Despre desfăşurarea Congresului al am beneficiat mult timp de relatările postdecembriste ale celor prezenţi. Atît delegaţii, cît şi ziariştii români n-au reuşit însă redarea atmosferei în chip obiectiv. Partizanatului encomiastic de la vremea […]

Bloomberg: România se teme de Putin, dar şi Putin ar trebui să se teamă de România

În 1984, în timpul celei mai întunecate perioade a regimului stalinist al dictatorului român Nicolae Ceauşescu, am vizitat Târgovişte, la peste o oră la nord-vest de capitala Bucureşti, pe câmpia Munteniei. Era un oraş infernal, cu străzi pline de noroi, câteva maşini dărăpănate, fără niciun loc decent unde să mănânci şi cu gunoaie peste tot. […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Daţi-ne ţara înapoi!

Faţă de celelalte regimuri totalitare comuniste din ţările satelit ale fostei Uniuni Sovietice, în România comunismul a avut o notă particulară, constînd într un mix între stalinism şi modelul comunismului asiatic, marcat de o centralizare excesivă, de cultul personalităţii, de absenţa oricăror reforme, ceea ce a dus la degradarea continuă a vieţii şi, nu în […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: America ”decreţeilor”

”Decreţeii” sînt copiii născuţi în România lui Ceauşescu după un decret care interzicea drastic avortul. În Statele Unite, Curtea Supremă a revocat vineri dreptul la avort al femeilor şi a permis statelor să-l interzică.