petre tutea

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: Dacă l-ar vizita Eliade, Petre Ţuţea nici n-ar mătura în casă, ”să vadă cum trăieşte în România un om ca el”

În 1973, la peste cinci ani după ce Petre Ţuţea a intrat în ”malaxorul” Securităţii, fiind urmărit pas cu pas încă din 1967 şi supus măsurilor de ”avertizare” din cauza comentariilor sale ”ostile” la adresa regimului, Securitatea nu prea se pricepea să se descurce cu acest ”obiectiv”. Inteligenţa şi charisma debordante ale lui Ţuţea le-au dat mari bătăi de cap securiştilor.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Securiştii au oscilat între admiraţie şi teamă faţă de Petre Ţuţea. Dar l-au urmărit tot timpul

Documentele Securităţii arată că ”la sfîrşitul anului 1963 şi prima jumatate a anului 1964 au fost puşi în libertate 10 014 condamnaţi”. Unul dintre aceştia a fost filosoful Petre Ţuţea. După ce o perioadă n-a făcut obiectul niciunei investigaţii a poliţiei politice, din 1968 şi pînă la căderea comunismului, Ţuţea a fost unul din ”obiectivele” […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Petre Ţuţea, filozoful ”de meserie român” şi cuvintele lui care au zidit o generaţie: ”Omul fără Dumnezeu- aşa cred eu- e neom. Adică e o vietate. E un animal raţional biped”

Cine as¬ăzi şi-l mai aminteşte pe Petre Ţuţea îl pune într-un pomelnic anume. Cel al eroilor, peste care plouă, ca pe monumentele părăginite, cu liste de nume ale celor care au murit pentru patrie, ridicate prin toate satele ţării şi pentru care rar se mai aprind lumînări. Eu cred că, aşa ca şi aceşti eroi, Petre Ţuţea s-a jertfit şi a fost un fel de botezător în apele tîrzii, al neamului nostru. Se poate spune că el i-a ”reînbisericit” pe români. Acesta a fost unul din rosturile sale: ne-a readus la biserică şi ne-a făcut din nous să putem rosti cuvîntul ”patrie”, atît de murdărit de comunişti. Prin afirmaţiile sale, difuzate la televiziunea publică de Vartan Arachelian în 1990, în emisiunea ”Cuvîntul care zideşte”, Petre Ţuţea a trezit din amorţeală un popor bolnav, l-a readus aproape de Dumnezeu şi l-a reînvăţat să-şi iubească ţara. Ar mai fi nevoie de el şi azi.

O carte pe zi: „Şcoala Română din Franţa”, de Petre Ţurlea

Cu excepţia unor mici articole din presa interbelică – cum precizeză autorul, prof. univ. dr. Petre Ţurlea -, despre Şcoala Română din Franţa nu s-a scris nimic major până în 1994, când a apărui o monografie cu o răspândire extrem de restrânsă.

Marele filosof Petre Ţuţea, achitat într-o zi de 21 octombrie

Pe 21 octombrie 1997, pentru prima oară în România şi la şase ani după moartea sa, filosoful Petre Ţuţea era reabilitat de Curtea Supremă de Justiţie din România, actuala Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.  Petre Ţuţea a stat aproape 13 ani în închisorile comuniste, fiind arestat de două ori, în baza unor probe fabricate, […]