take ionescu

Cu ani în urmă, în 2004, Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor trimitea în librării şi biblioteci volumul  Miniştrii de interne în Parlamentul României. Sub acest titlu, istoricul Constantin Gheorghe reunea cele mai semnificative discursuri ţinute de miniştrii de Interne în Parlamentul României între 1864-2004. Dat fiind că fotoliul de prim demnitar al acestui minister cheie […]

A murit din cauza stridiilor. Stelian Popescu în Amintiri despre cum a murit Take Ionescu: „Ştiinţificeşte s-a constatat în urmă că moartea a fost datorată unei febre tifoide, contractată în urma mîncării unor stridii la Neapole spre a răspunde unei tachinări a tinerei sale soţii care atunci cînd el a refuzat să mănînce stridii la Neapole împreună […]

Dovadă că nu mai e nimic nou sub soare, Takismul e dezvăluit de Tudor Arghezi în tableta Partidul Conservator-Democrat, în Facla, 29 septembrie 1912. Publicistul sesizează în ivirea şi afirmarea Partidului Conservator – Democrat condus de Take Ionescu un mecanism întîlnit şi în postdecembrism: Un partid care apare şi se dezvoltă în jurul unei personalităţi. […]

Palatul se află pe strada care leagă Piaţa Lahovary de Piaţa Amzei, la intersecţia cu Magheru. Trecem pe lângă el tot timpul, fără să ştim al cui a fost, ce arhitect celebru l-a proiectat şi ce valori ascunde. Imaginaţi-vă doar atât: în perioada interbelică, prin grădina Palatului se plimbau un urs, o maimuţă şi multe, multe căprioare. L-a proiectat un mare arhitect francez, Louis Blanc, pentru un om care-a făcut mai degrabă istorie, decât politică: Take Ionescu.