traditii

Înălţarea Sfintei Cruci – Mare sărbătoare în calendarul ortodox, pe 14 septembrie, denumită şi Ziua Crucii. Tradiţii şi obiceiuri

Una dintre cele mai vechi şi mai importante sărbători ortodoxe, Înălţarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor drept Ziua Crucii, este celebrată în fiecare an pe data de 14 septembrie, informează site-ul crestinortodox.

Cine au fost Constantin şi Elena, cei doi sfinţi prăznuiţi în 21 mai. Tradiţii şi obiceiuri din această zi

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1.850.000 de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora.

PAŞTE 2017: Tradiţii şi obiceiuri în cea de-a doua zi de Paşte

Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt cunoscute şi respectate de o mulţime de oameni încă din timpuri străvechi, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte, care nu sunt cunoscute de toată lumea.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte. Ce NU este bine să faci în prima zi de Paşte

Prima zi de Paşte vine cu o serie de tradiţii şi obiceiuri specifice, pe care credincioşii le respectă anual. Printre acestea se numără şi cea care spune că nu este bine să dormi în prima zi de Paşte pentru că în restul anului vei fi somnoros şi vei avea ghinion, dar şi obiceiul potrivit căruia e bine să te speli pe faţă, tot în dimineaţa zilei de Paşte, cu apă neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

Sâmbăta Mare. Tradiţii şi obiceiuri în această zi de mare sărbătoare

În ultima zi a Săptămânii Patimilor, creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a lui Iisus Hristos, se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Mântuitor pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru slujba de Înviere.

Vinerea Mare: Obiceiuri şi tradiţii în această zi. Ce nu ai voie să faci

Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos, informează crestinortodox.ro.

Joia Mare: Tradiţii şi obiceiuri. Ce nu ai voie să faci în această zi

În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină, cea la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii numită şi Euharistia, rugăciunea din gradina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda. În această zi îţi este interzis să faci mai multe lucruri, scrie crestinortodox.ro.

ZIUA PĂCĂLELILOR. Tradiţii şi obiceiuri de 1 Aprilie. Originea acestei zile şi farse celebre

ZIUA PĂCĂLELILOR, 1 Aprilie, este marcată în întreaga lume prin farse făcute de oameni celor apropiaţi. Însă nu doar oamenii păcălesc cu această ocazie, ci şi companiile şi alte organizaţii. Vă prezentăm mai multe astfel de farse de pomină.

BUNA VESTIRE 2017. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Ziua Cucului

Buna Vestire, cunoscută şi sub numele de Blagoveştenie sau Ziua Cucului, se sărbătoreşte pe data de 25 martie a fiecărui an şi este o sărbătoare dedicată Maicii Domnului, informează Crestinortodox.ro. Această zi este legată de o serie de tradiţii şi obiceiuri specifice.

Tradiţii de Bobotează în Dolj: Botezul cailor, aruncatul crucii în Dunăre şi „Mersul cu urâţii”

Zeci de doljeni din Băileşti îşi vor boteza, vineri, de Bobotează, caii şi îi vor pune la întrecere, iar în Calafat, cei mai curajoşi credincioşi vor sări în Dunăre să recupereze crucea aruncată de preot în apele fluviului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează: Fetele pun busuioc sub pernă, iar bărbaţii se întrec să scoată crucea din apă

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.

Tradiţii de Anul Nou: Grâuşorul şi Pluguşorul cu măşti, tradiţii neîntrerupte de sute de ani

Grâuşorul şi Pluguşorul cu măşti sunt două dintre tradiţiile care sunt neîntrerupte de sute de ani, în comuna Starchiojd, din judeţul Prahova, relatează corespondentul MEDIAFAX.

Capre, urşi şi vălărete, tradiţii milenare la Vaslui/ Obiceiuri şi festival al tradiţiilor de Crăciun, în zona Braşovului

De Sărbători, în judeţul Vaslui, obiceiurile şi tradiţiile milenare, sunt la loc de cinste. De la Crăciun şi până la Anul nou, de Sfântul Vasile, pornesc colindătorii într-o adevărată desfăşurare de formaţii, mai ales în mediul rural, relatează corespondentul MEDIAFAX.

Poveşti despre Crăciun. De la sărbătoarea naşterii lui Iisus la Moş Crăciun şi istoria bradului

Crăciunul, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii, celebrează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus, dar este şi sărbătoarea care aduce an de an în familie obiceiuri precum colindatul şi împodobirea bradului, sub care copiii aşteaptă darurile Moşului.

CRĂCIUNUL în România – tradiţii, superstiţii şi obiceiuri transmise din generaţie în generaţie

Crăciunul este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile ţării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de CRĂCIUN. Ce nu ai voie să faci în Ajunul Crăciunului

Crăciunul se apropie cu paşi repezi, dar înainte de toate, vine Ajunul Crăciunului, zi în care majoritatea românilor încă fac ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare. Iată, totuşi, câteva tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Ajunul Crăciunului.

FOTO Tradiţia în noaptea de Ignat şi cum anunţă porcul tăiat ce iarnă va urma

Tradiţiile din zona Ardealului spun că în noaptea de Ignat, porcul îşi visează cuţitul şi din această zi, de 20 decembrie, animalul nu mai mănâncă, în vreme ce despre Moş Crăciun se spune că era un bătrân ursuz până a cunoscut Miracolul Naşterii Domnului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Ziua Crucii – Tradiţii şi obiceiuri de Înălţarea Sfintei Cruci

Una dintre cele mai vechi şi mai importante sărbători ortodoxe, Înălţarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor drept Ziua Crucii, este celebrată în fiecare an pe data de 14 septembrie, informează site-ul crestinortodox.

Cluj: Sătenii din Sic ţin post şi merg la biserică, pentru a comemora invazia tătară din 1717 – FOTO

Locuitorii comunei Sic, din judeţul Cluj, participă, miercuri, la trei slujbe la biserică şi ţin post, mâncând doar porumb fiert, pentru a comemora invazia tătară a localităţii din 1717, când doar o sută de localnici au scăpat cu viaţă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cine au fost Constantin şi Elena, cei doi sfinţi prăznuiţi de bisericile ortodoxe şi cele catolice pe 21 mai. Tradiţii şi obiceiuri din această zi

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1.850.000 de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora.

PAŞTE 2016: Tradiţii şi obiceiuri în cea de-a doua zi de Paşte

Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt cunoscute şi respectate de o mulţime de oameni încă din timpuri străvechi, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte, care nu sunt cunoscute de toată lumea.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte: Vopsitul ouălor şi „scrierea” lor cu „tocul”, printre obiceiurile străvechi din zona Topliţei

Vopsitul şi ciocnirea ouălor şi ”scrierea ouălor cu tocul” se numără printre obiceiurile vechi specifice Paştelui din zona etnografică a Topliţei, păstrate şi acum de câteva familii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Sâmbăta Mare. Tradiţii şi obiceiuri în această zi de mare sărbătoare

În ultima zi a Săptămânii Patimilor, creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a lui Iisus Hristos, se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Mântuitor pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru slujba de Înviere.

Vinerea Mare: Obiceiuri şi tradiţii în această zi. Ce nu ai voie să faci

Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos, informează crestinortodox.ro.

Joia Mare: Tradiţii şi obiceiuri. Ce nu ai voie să faci în această zi

În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină, cea la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii numită şi Euharistia, rugăciunea din gradina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda. În această zi îţi este interzis să faci mai multe lucruri, scrie crestinortodox.ro.

Buna Vestire 2016. Tradiţii şi obiceiuri de Buna Vestire

Buna Vestire, cunoscută şi sub numele de Blagoveştenie sau Ziua Cucului, se sărbătoreşte pe data de 25 martie a fiecărui an şi este o sărbătoare dedicată Maicii Domnului, informează Crestinortodox.ro. Această zi este legată de o serie de tradiţii şi obiceiuri specifice.

MEDIAFAX ZOOM: Lăsatul secului – GALERIE FOTO

Pe dealul de lângă comuna Poplaca din judeţul Sibiu, an de an tinerii se adună în noaptea Lăsatului de Sec, ultima zi dinaintea postului Paştelui.

MEDIAFAX ZOOM – Boboteaza – GALERIE FOTO

Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi înseamnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

MEDIAFAX ZOOM – Tradiţii româneşti: Jocul Urşilor – GALERIE FOTO

Originar din zona Moldovei, însă prezent în ultimii ani în majoritatea marilor oraşe ale ţării, Jocul Urşilor reprezintă un obicei ce îşi are originea într-un ritual păgân cu origini geto-dacice.

CRĂCIUNUL PE GLOB: Cum au sărbătorit oameni din lumea întreagă ajunul şi ziua de 25 decembrie – GALERIE FOTO

Creştini din lumea întreagă sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie, simbolizând naşterea lui Iisus Hristos. Mediafax.ro vă prezintă imagini impresionante din acest an cu tradiţii şi activităţi de Crăciun din diferite ţări şi culturi.

REPORTAJ: Tradiţii de sărbători, unele de pe vremea dacilor, împletite cu obiceiuri mai noi, în Alba

Tradiţii de sărbători, unele vechi de pe vremea dacilor, sunt păstrate în sate din judeţul Alba, alături de superstiţii legate de belşug, dar şi de obiceiuri ceva mai noi. Unul dintre cele mai vechi obiceiuri este "Piţăratul", copiii care merg la colidat primind un colac special, numit "piţărău".

ONU cere o „dezbatere respectuoasă” asupra tradiţiilor de Sfântul Nicolae în Olanda

Guvernul olandez este îndemnat să încurajeze o "dezbatere naţională menită să promoveze înţelegerea, respectul reciproc şi dialogul intercultural" odată cu apropierea Sfântului Nicolae, însoţit de un ajutor, "Petre cel negru", pe care unii-l consideră un simbol rasist.

Crăciunul la români: tradiţii şi obiceiuri

Cele mai importante şi aşteptate sărbători tradiţionale româneşti sunt cele de iarnă. Crăciunul este cea mai veche sărbătoare din calendarul bisericesc şi celebrează Naşterea Mântuitorului Iisus.

Poşta finlandeză se pregăteşte să primească 700.000 de scrisori pentru Moş Crăciun. Ce se întâmplă cu scrisorile copiilor

Dacă la începutul lunii decembrie, de la oficiile poştale din România, Franţa, Anglia şi Finlanda se trimit scrisori într-un număr relativ mic, după 10 decembrie, numărul creşte semnificativ. Oficialii Poştei Finlandeze au declarat pentru gândul că "Santa Claus" primeşte aproximativ 600.000-700.000 de scrisori de la copiii din întreaga lume. "Copiii scriu destul de des pe adresa Moşului şi scrisorile în limbile materne, ca rusă, spaniolă, chineză, arabă, sau chiar şi în română", au declarat oficialii companiei finlandeze.