Ar putea fi cea mai importantă decizie luată de UE vreodată. S-a ajuns la un acord istoric privind Inteligenţa Artificială. Măsurile vor deveni lege şi în România

Acordul a fost încheiat după ani de discuţii între statele membre şi membrii Parlamentului European cu privire la modalităţile prin care ar trebui să se limiteze AI pentru ca interesul umanităţii să fie în centrul legislaţiei.

Detaliile acordului încă nu sunt complet publice. Breton a declarat că s-a convenit asupra unei abordări pe două niveluri, cu "cerinţe de transparenţă pentru toate modelele de inteligenţă artificială de uz general (cum ar fi ChatGPT)", precum şi "cerinţe mai stricte pentru modelele puternice cu impact sistemic" în întreaga UE, relatează FT.

Breton a declarat că normele vor implementa garanţii pentru utilizarea tehnologiei AI, evitând în acelaşi timp o "povară excesivă" pentru companii.

Deputatul Dragoş Tudorache, unul dintre co-raportorii Legii AI în Parlament, a scris: "Suntem primii din lume care instituie o reglementare reală pentru [AI] şi pentru viitoarea lume digitală condusă de AI, ghidând dezvoltarea şi evoluţia acestei tehnologii într-o direcţie centrată pe om."

Printre noile norme, legiuitorii au convenit asupra unor restricţii stricte privind utilizarea tehnologiei de recunoaştere facială, cu excepţia unor cazuri strict definite în materie de aplicare a legii. Legislaţia include, de asemenea, interdicţii privind utilizarea inteligenţei artificiale pentru " crearea unui scor social" - utilizarea de parametri pentru a stabili cât de integru este cineva - şi a sistemelor de inteligenţă artificială care "manipulează comportamentul uman pentru a se sustrage liberului său arbitru".

De asemenea, este interzisă utilizarea AI pentru exploatarea persoanelor vulnerabile din cauza vârstei, a handicapului sau a situaţiei economice.

Companiile care nu respectă normele riscă amenzi de 35 de milioane de euro sau 7% din veniturile globale.

Unele grupuri tech nu au fost mulţumite. Cecilia Bonefeld-Dahl, director general al DigitalEurope, care reprezintă sectorul tehnologic de pe continent, a declarat: "Avem un acord, dar cu ce preţ? Am susţinut pe deplin o abordare bazată pe riscuri, bazată pe utilizările inteligenţei artificiale, nu pe tehnologia în sine, dar încercarea de ultim moment de a reglementa modelele de fundaţie a dat peste cap acest lucru. Noile cerinţe - pe lângă alte legi noi şi radicale, cum ar fi Legea privind datele - vor necesita o mulţime de resurse pentru ca companiile să se conformeze, resurse care vor fi cheltuite pe avocaţi în loc să angajeze ingineri de AI."

Companiile europene şi-au exprimat îngrijorarea că normele prea restrictive privind această tehnologie, care evoluează rapid şi a câştigat teren după popularizarea ChatGPT de la OpenAI, vor împiedica inovarea. În luna iunie, zeci de reprezentanţi ai unora dintre cele mai mari companii europene, cum ar fi Airbus din Franţa şi Siemens din Germania, au declarat că normele, aşa cum sunt constituite, sunt prea dure pentru a stimula inovarea şi a ajuta industriile locale.

Deputaţii europeni au petrecut ani de zile discutând poziţia lor înainte de începerea negocierilor cu statele membre şi Comisia Europeană, organismul executiv al UE. Toţi trei - ministerele naţionale, parlamentarii şi Comisia - au convenit asupra unui text final vineri seară, permiţând ca legislaţia să devină lege.