Consolele de jocuri, o industrie care va ajunge anul acesta la 45 de miliarde de dolari

Şi modul în care companiile din sector câştigă bani s-a schimbat rapid de-a lungul anilor.

Odată cu apariţia pe piaţă a noilor console de la Microsoft şi Sony, există o mişcare clară a ambelor companii spre software şi abonamente, similar modului în care Apple a pus un accent mai mare pe servicii în ultimii ani.

Companiile speră să valorifice cererea în creştere pentru jocuri, întrucât consumatorii din întreaga lume petrec mai mult timp acasă în perioada pandemiei.

Potrivit lui Daniel Ahmad, analist la Niko Partners, consolele sunt acum o afacere mult mai profitabilă pentru firme precum Microsoft, Sony şi Nintendo decât erau acum un deceniu sau doi. „Ne mutăm acum într-un punct în care hardware-ul este profitabil, software-ul a fost întotdeauna profitabil, iar serviciile de reţea joacă un rol mult mai mare în menţinerea oamenilor în ecosistemele de jocuri de consolă”, a declarat el pentru podcastul „Beyond the Valley” al CNBC.

Distribuţia digitală a jocurilor a permis firmelor să obţină marje de profit mai mari decât vânzarea de copii fizice în magazine, a spus Ahmad. În timp ce editorii ar câştiga în mod tradiţional aproximativ 35 de dolari pentru un joc de 60 de dolari vândut în magazin, descărcările online înseamnă că acum pot câştiga până la 45 de dolari pe joc; procentul poate creşte la 95% pentru deţinătorii de platforme, cum ar fi Sony.

Aşa-numitele ecosisteme de jocuri vor deveni şi mai importante în următorii câţiva ani. Microsoft, de exemplu, pariază puternic pe construirea bazei de jucători pe o gamă de dispozitive diferite, inclusiv consolele Xbox, computerele Windows şi smartphone-urile sale.

Compania a lansat comercial serviciul său de jocuri xCloud în septembrie, ca parte a platformei sale de abonament Xbox Game Pass.

Între timp, rivalul japonez Sony lansează PS5 ca un sistem all-in-one care oferă jucătorilor acces la jocurile sale exclusive, precum şi la serviciile sale de abonamente PlayStation Plus şi PlayStation Now, care oferă jocuri online, unele titluri gratuite şi jocuri în cloud.

Analiştii spun că predecesorul PS5, PlayStation 4, a depăşit în mare măsură consola Xbox One a Microsoft datorită numărului de jocuri exclusive pe care le vinde. Studiourile Sony au produs mai multe francize populare, precum God of War şi The Last of Us.

Nintendo profită în mod similar de vastul său catalog de proprietate intelectuală, cu serii precum Animal Crossing şi Super Mario care vând milioane de accesări pe consola Switch.

Compania se remarcă deoarece este mai puţin preocupată de bătălia consolelor de ultimă generaţie a Microsoft şi Sony, alegând în schimb să meargă pe un val de cerere continuă pentru Switch. Cu toate acestea, nu a ratat tranziţia către abonamente şi servicii, folosind funcţia Nintendo Switch Online cu plată pentru a genera vânzări suplimentare din software.

Şi alţi giganţi tehnologici păşesc pe gazonul companiilor de jocuri. Google, Amazon şi Facebook şi-au lansat cu toţii propriile servicii de jocuri cloud, urmărind să obţină o felie din piaţa jocurilor de 160 miliarde de dolari.