Curtea de Conturi Europeană: UE trebuie să îşi tureze motoarele în domeniul inteligenţei artificiale

Din 2018, Comisia Europeană a luat mai multe măsuri, abordând elemente esenţiale precum reglementarea, infrastructura, cercetarea şi investiţiile, pentru a promova ecosistemul UE în domeniul inteligenţei artificiale. Totodată UE a început rapid să exploreze riscurile legate de acest domeniu, fiind prima din lume care a stabilit reguli generale referitoare la utilizarea inteligenţei artificiale.

Măsurile UE nu au fost însă bine coordonate cu cele ale statelor membre, iar monitorizarea investiţiilor nu s-a realizat în mod sistematic. În viitor, pentru a-şi atinge ambiţiile în materie de inteligenţă artificială, UE va trebui neapărat să îşi consolideze guvernanţa şi să atragă investiţii publice şi private mai numeroase şi mai bine direcţionate, se arată în raportul publicat de Curtea de Conturi Europeană.

Pentru UE, cursa mondială pentru investiţii în inteligenţa artificială nu este fără provocări. Din 2015, investiţiile cu capital de risc au fost mai scăzute decât în alte regiuni din lume fruntaşe în domeniul inteligenţei artificiale: SUA şi China. Decalajul global în materie de investiţii în acest domeniu dintre SUA şi UE a crescut, potrivit estimărilor, de peste două ori între 2018 şi 2020 (UE rămânând în urmă cu peste 10 miliarde de euro).

Dată fiind situaţia, UE a luat treptat măsuri pentru a dezvolta un cadru de coordonare a inteligenţei artificiale pe întregul său teritoriu, sporind investiţiile şi adaptând reglementările. În 2018 şi 2021, Comisia şi statele membre ale UE au picat de acord asupra unor măsuri de dezvoltare a unui ecosistem de excelenţă şi de încredere în acest domeniu. UE urma astfel să fie plasată pe traiectoria potrivită pentru a deveni lider mondial în inteligenţa artificială de vârf, etică şi sigură.

„Investiţii de proporţii şi bine direcţionate în domeniul inteligenţei artificiale pot schimba regulile jocului – ele decid viteza creşterii economice a UE în anii următori”, a declarat domnul Mihails Kozlovs, membrul Curţii responsabil de audit. „Această cursă privind inteligenţa artificială poate fi de tipul «totul sau nimic». Pentru ca UE să îşi atingă obiectivele ambiţioase, Comisia Europeană şi statele membre trebuie să îşi unească forţele într-un mod mai eficient, să tureze motoarele şi să valorifice potenţialul UE de a triumfa în actuala revoluţie tehnologică de anvergură.”

Planurile Comisiei din 2018 şi din 2021 privind inteligenţa artificială sunt cuprinzătoare şi respectă, în linii mari, bunele practici internaţionale. La peste cinci ani de la primul plan însă, încă se mai lucrează la cadrul de coordonare şi reglementare a investiţiilor din UE în acest domeniu. Auditorii critică coordonarea Comisiei cu statele membre, care a avut doar „efecte limitate”. De ce? Pentru că Comisia nu dispunea de instrumentele de guvernanţă şi de informaţiile necesare. Credibilitatea planurilor UE a avut de suferit şi pentru că Comisia nu instituise un sistem adecvat de monitorizare a performanţei investiţiilor în inteligenţa artificială. În plus, nu era clar modul în care statele membre vor contribui la ţintele globale de investiţii ale UE, neexistând, deci, o imagine de ansamblu la nivelul acesteia.

Ţintele de investiţii ale UE rămân prea vagi şi nu mai sunt de actualitate. Au rămas aceleaşi din 2018. Lipsa de ambiţie în acest sens nu face casă bună cu aspiraţiile de a construi un ecosistem de inteligenţă artificială competitiv la nivel mondial. Comisia a reuşit în general să majoreze cheltuielile de la bugetul UE pentru proiecte de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale, dar a stimulat ea şi cofinanţarea privată? Nu semnificativ. Şi trebuie totodată să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că rezultatele proiectelor de cercetare finanţate de UE în acest domeniu sunt comercializate sau exploatate pe deplin.

Comisia a luat măsuri pentru a institui condiţii financiare şi de infrastructură favorabile dezvoltării şi adoptării inteligenţei artificiale. Infrastructura finanţată de UE – cum ar fi unităţile de testare, spaţiile de date sau o platformă de inteligenţă artificială la cerere – a avut însă un start timid. Într-adevăr, până acum, planurile privind inteligenţa artificială nu au declanşat decât un sprijin modest din partea UE sub formă de capital (cum ar fi finanţarea prin capitaluri proprii) pentru inovatori. Măsurile adoptate recent de UE pentru realizarea unei pieţe unice a datelor se află încă în faza iniţială şi nu pot impulsiona imediat investiţii în inteligenţa artificială.