Infrastructură informatică, confiscată de anchetatorii români la solicitarea autorităţilor din SUA

Anchetatorii au stabilit că prin utilizarea programului a fost făcut un prejudiciu de aproape 54 de milioane de euro. Victimele sunt din întreaga lume, fiind atacate peste 700.000 de computere.

„Din investigaţiile efectuate a rezultat că, în perioada octombrie 2021 – aprilie 2023, administratorii ar fi primit aproape 54 de milioane de euro din răscumpărările care au fost plătite de victime. Din analiza infrastructurii confiscate a rezultat că malware-ul ar fi infectat peste 700.000 de computere din întreaga lume, iar autorităţile au detectat servere infectate cu Qakbot în aproape 30 de ţări din Europa, America de Sud şi de Nord, Asia şi Africa, permiţând activitatea malware-ului la scară globală”, a anunţat Poliţia Română.

Activ din 2007, acest malware prolific (cunoscut şi sub numele de QBot sau Pinkslipbot) a evoluat de-a lungul timpului, folosind diferite tehnici pentru a infecta utilizatorii şi a compromite sisteme informatice, potrivit anchetatorilor.

Malware-ul Qakbot era infiltrat în computerele victimelor prin e-mailuri de tip spam, care conţineau ataşamente sau hyperlinkuri maliţioase. Odată instalat pe computerul vizat, malware-ul avea ca scop infectarea acestuia cu programe informatice precum Cobalt Strike sau alte tipuri de ransomware.

În plus, computerul infectat devenea parte dintr-o reţea botnet (o reţea de computere compromise) controlată simultan de infractorii cibernetici, de obicei fără ştirea victimelor. Cu toate acestea, obiectivul principal al Qakbot era furtul datelor financiare şi al credenţialelor de conectare din browserele web.

Modul de funcţionare al malware-ului Qackbot presupune o succesiune de paşi. Prima dată, victima primea un e-mail cu un ataşament sau un hyperlink pe care îl accesa. Ulterior, sistemul informatic vizat începea să descarce malware-ul Qackbot, imitând procese legitime. În urma descărcării malware-ului Qackbot, acesta se instala pe calculator, ulterior fiind descărcate alte programe de tip malware, precum troieni bancari. Atacatorul fura apoi date financiare, credenţiale de logare. În final, alte programe maliţioase, spre exemplu programe ransomware, erau instalate pe calculatorul victimei.

Familii cunoscute de ransomware precum Conti, ProLock, Egregor, REvil, MegaCortex şi Black Basta ar fi folosit Qakbot pentru a efectua un număr mare de atacuri ransomware asupra unor infrastructuri critice sau asupra mai multor societăţi comerciale.

Administratorii reţelei bot ar fi oferit acestor grupuri de ransomware acces la reţelele infectate, contra cost, această metodă fiind cunoscută şi ca maas (malware as a service).