#TrebuieSaRepornimBusinessul  Criza ne-a prins într-un dezechilibru financiar ştiut de economişti şi ignorat de guvernanţi. Ce şanse mai avem să ne împrumutăm?

Actuala criză nu seamănă cu nimic din ce s-a experimentat până acum. În plus, ne-a prins într-un dezechilibru financiar ştiut de economişti şi ignorat de guvernanţi, spune PwC România. Cu toate astea, statele dezvoltate au puterea de ”a inunda” cu bani economiile pentru a atenua implicaţiile crizei. În acest sens, ştim că ţările vecine au luat măsuri imediate.

Polonia a luat măsuri ce reprezintă 2,9% din PIB, plus noi garanţii de credit şi micro împrumuturi pentru antreprenori ce reprezintă 3,3% din PIB. Printre măsurile cheie se numără şi fonduri suplimentare pentru echipamente şi consumabile medicale, subvenţii salariale pentru cei afectaţi de criză sau garanţii sporite de la Banca Naţională de Dezvoltare.

Ungaria a scutit aproape 80.000 de IMM-uri de impozitul pentru întreprinderile mici şi a relocat cheltuieli pentru sănătate, ce reprezintă 0,06% din PIB.   

Franţa a aprobat o schemă de garanţie de stat în valoare de 300 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate de bănci. Ce înseamnă asta? Până la 31 decembrie 2021, orice companie, cu excepţia celor imobiliare şi financiare vor putea solicita un împrumut garantat de stat pentru a-şi susţine fluxul de numerar.

Germania a adoptat un pachet total de sprijin financiar de 550 miliarde euro pentru companii şi angajaţi.

Guvernele încearcă să mute povara crizei economice de la companii către Stat iar planurile de repornire a economiei sunt lăsate pentru a doua fază a crizei.

 În prima fază a crizei, România a luat măsuri ce reprezintă 2% din PIB. Fondurile au fost direcţionate către sănătate, menţinerea câtor mai multe locuri de muncă, funcţionarea lanţurilor de producţie şi comerciale, şomaj tehnic, garanţii pentru IMM-uri şi altele.

În ciuda creşterii economice din ultimii ani, finanţele tării noastre s-au deteriorat. Cheltuielile permanente/fixe au crescut ajungând la circa 75% din buget, în timp ce încasările din impozite şi taxe au rămas la un nivel foarte scăzut, de circa 26% din PIB faţă de media de 40% din PIB în UE, spune Ionuţ Simion, PwC România.

Acesta mai menţionează că, deficitul bugetar mediu  pentru statele UE în 2018 a fost de 0,06 %, conform unui studiu recent Eurostat. Doar două state au avut deficite egal sau mai mare decât plafonul de 3% din PIB stabilit prin tratatul de la Maastricht - Cipru (4,4%) şi România (3%), însă Cipru a avut o situaţie specifică legată de restructurarea bancară.

Toate aceste cifre arată că atragerea finanţării va fi clar îngreunată pentru ţara noastră. Chiar dacă cifrele nu arată deloc bine, un plan bine gândit pentru repornirea economiei şi lansat de către Guvern, ar da speranţă companiilor şi românilor afectaţi de actuala criză.