,,Ochii pe mine!” Cântăreţul Mihai Biţă: ,,Stând strâmb şi judecând drept, am găsit România mai bine decât am lăsat-o” / Loredana Dobrea, una dintre fondatoarele proiectului ,,Înapoi acasă“: ,,Este foarte greu să convingi pe cineva să revină”

,,Ochii pe mine! ”, cu Vlad Craioveanu – invitaţi la Aleph News – cântăreţul Mihai Biţă, dar şi Bogdan Nicolae , coordonator al revistei ,,Monitorul Securităţii şi Apărării”, împreună cu Loredana Dobrea, Larisa Cristea şi Adelina Pavelescu - fondatoarele proiectului ,,Înapoi acasă”.

Invitaţii lui Vlad Craioveanu de joi seara au în comun, cel puţin un lucru: fiecare ştie ce înseamnă cu adevărat să te reîntorci acasă. Aşa că, stai cu ochii pe ei!

Mihai Biţă -cunoscut sub numele de scenă Bitză - este unul dintre pionierii hip-hopului în România. A intrat în ,,sevraj” de România acum mai bine de patru ani, când  a decis să se mute în Spania.

,,Viciile” frumoase nu se uită aşa uşor, dovada certă fiind aceea că artistul nu a renunţat niciodată la muzică, chiar şi atunci când a plecat de pe meleagurile noastre.
Între timp, a revenit în ţară şi, spre surprinderea lui, spune că a regăsit o Românie altfel decât a lăsat-o. Susţine însă că plecarea în Spania l-a ajutat să vadă altfel multe lucruri pe care înainte le trăia cu o altă intensitate.

,,Am scăpat nişte vicii, m-am mai calmat. M-a scăpat de tot felul de metehne, înjurături in trafic. Ca diferenţe, faţă de noi, nu sunt aşa de încrâncenaţi, sunt mult mai relaxaţi”, explică Bitză.

Bitză: ,,Nu mai aveam chef de România!”

,,M-a lovit dorul de familie, de prieteni, nu de România! Nu mai aveam chef de România, dintr-un motiv sau altul. Stând strâmb şi judecâd drept, am găsit România mai bine decât am lăsat-o. Parcă lumea s-a mai calmat.”

Bitză: ,,Sunt staţii media din ţară mari care nu au mai plătit de şapte ani”

Cântăreţul îţi mărturiseşte franc ce l-a dezamăgit cel mai tare în showbiz-ul românesc şi care este motivul pentru care nu de puţine ori s-a simţit, pe munca lui, ţinut într-o mare ceaţă.

,,Modul în care este remunerat artistul român în sensul în care la casele de discuri sunt mereu probleme când trebuie să îţi dea banii, la uniunea compozitorilor este o nebuloasă. M-am simţit ţinut în ceaţă. Ce îţi spun ei trebuie să iei de bun. Sunt staţii media din ţară mari care nu au mai plătit de şapte ani pentru că, în mod teoretic, se ia un procent din cifra de afaceri de la o staţie media şi se împarte la ce content a avut.

Câte piese au fost cu Bitză sau cu Mafia şi se împarte suma respectivă. Dacă suma respectivă nu ajunge la Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), nu e nici vina UCMR-ului.”

Bitză, criteriul principal în alegerea colaborărilor

Cât despre persoanele cu care a colaborat în muzică de-a lungul timpului, Bitză susţine că întotdeuna a cântărit mult, ca pe lângă talent, persoana în cauză să aibă şi o parte umană.

,,Sunt anumiţi artişti care îmi plac şi asta este o chestie personală sau nu îmi plac. Primul lucrul în a-mi alege o colaborare este dacă îmi spune ceva artistul respectiv. Dacă are o carieră, o activitate care să ne facă să lucrăm împreună. După care mă uit la piese şi la ce tip de subiect abordează şi după care ne hotărâm să colaborăm.

Pentru mine contează foarte mult partea umană. Dacă mi se pare că am treabă cu persoana respectivă trebuie să ai o anumită chimie, trebuie să lucrezi cu persoana aia, să te înţelegi, să ai un vibe. Dacă nu îmi spune nimic personal şi ca artist, de obicei, refuz colaborarea.”

,,Înapoi acasă”, un proiect de suflet pentru românii plecaţi din ţară!

Şi fiindcă tot vorbeam despre România şi despre revenirea acasă, cât de greu trebuie să fie să convingi un român - plecat ani de zile într-o altă ţară - să se întoarcă într-un loc care, la un anumit moment al vieţii l-a dezamăgit şi l-a nemulţumit profund?

Ei bine, Dobrea Loredana, Cristea Larisa şi Adelina Pavelescu, fondatoarele proiectului ,,Înapoi acasă”, şi-au făcut un scop în a-i ajuta pe români să revină şi să-şi trăiască poveştile şi vieţile chiar în ţara lor.

Mai mult, cele trei îi ajută cu informaţii concrete despre ce trebuie să facă şi care sunt soluţiile pentru a evita birocraţia românescă şi slalomul printre ghişee atunci când se întorc. Căci, vorba aceea, unele lucruri nu se schimbă niciodată!

Loredana Dobrea, despre dorul, familia, patriotismul şi oportunităţile pe care românii le pot avea şi în ţară

,,Ştiu că este foarte greu să convingi pe cineva care poate că are o viaţă destul de frumoasă acolo, să revină. Noi încercăm să apelăm la diferite resorturi. Dorul, familia, oamenii dragi, patriotismul şi oportunităţile pe care le pot avea şi în ţară. Dacă nu suntem curioşi nu putem să ajungem unde vrem.

În acest fel mi-am dat seama că aşa pot să reuşesc şi în România. Lucrurile pe care nu le aveam acolo, poate că aici, în câţiva ani, le-aş fi putut obţine. Acolo poate că le-aş fi obţinut în mai mulţi ani”, susţine una dintre fondatoarele proiectului ,,Înapoi acasă.”

Laura Cristea, despre ajutorul pus la dispoziţia românilor care se întorc acasă

,,Adunăm poveşti, avem interviuri cu oameni care sunt plecaţi de mult timp din ţară şi se reîntorc sau poate unii încă nu s-au întors, dar au de gând să facă asta, le luăm interviuri, de foarte multe ori le trimitem şi un formular ca să ne putem ajuta de el. Avem informaţii concrete despre ce ar trebui să faci, unde să te duci ca să îţi iei un cazier fiscal, să îţi iei un certificat de rezistenţă, cum îţi poţi deschide un cont online...”

B. Nicolae: ,,Am avut valuri succesive de români care s-au întors din Europa Occidentală”

Bogdan Nicolae, analist de politică externă, dar şi coordonatorul revistei ,,Monitorul Securităţii şi Apărării”, susţine că pandemia a schimbat regulile jocului în întreaga lume. Şi pentru că, la pachet cu restricţiile, au dispărut şi multe locuri de muncă, imigranţii sunt cei care au avut cel mai mult de suferit.

,,Bogdan Nicolae: Pandemia, pentru că a închis locuri de muncă în străinătate şi primii care au avut de suferit au fost imigranţii, locurile de muncă au fost tăiate, în primul rând, pentru elementele care nu aveau rădăcină naţională în ţările respective, nu numai românii au avut de suferit, ci şi alte categorii de lucrători. Şi în Italia şi în Spania...

Pe lângă faptul că economiile din ţările respective au avut de suferit, imigranţii au avut de suferit în prima linie şi cred că deşi unii au tras de timp şi au încercat să aştepte o revenire a economiei acolo unde s-au aflat cam pe la jumătatea anului deja a fost foarte clar.

Au venit acasă, am avut valuri succesive de români care s-au întors din Europa Occidentală. Este o problemă economică socială acum şi pentru noi, o parte din şomaj este reprezentată de aceşti români care s-au întors şi nu au fost deloc absorbiţi de piaţa forţei de muncă din România.”

B. Nicolae, despre manisfestul “Angajez 45+”: ,,Suntem aproape 50 de voluntari care lucrează de ceva vreme…”

Bogdan Nicolae îţi vorbeşte şi despre manifestul “Angajez 45+”, un proiect dedicat schimbării şi constientizării problemei discriminării pe piaţa muncii din România.

,, Eu am avut şi am în continuare şansa să lucrez cu câţiva oameni foarte sufletişti în cadrul unui proiect, unui manifest, care se numeşte “Angajez 45+”. Este dedicat conştientizării acestei probleme pe piaţa forţei de muncă din România.

Este vorba despre un proiect care a ajuns deja la al doilea an de prezenţă activă şi care s-a dezvoltat. Suntem aproape 50 de voluntari care lucrează de ceva vreme împreună pentru a ridica nivelul de conştientizare.

Pentru a atrage atenţia acestei categorii, plus-minus, în jurul vârstei de 45 de ani, care este discriminată, în primul rând, atunci când caută să îşi schimbe locul de muncă, fie că este o evoluţie normală în carieră, fie că sunt evenimente în evoluţia profesională a fiecăruia sau îşi schimbă o companie priorităţile, de regulă apar aceste discriminări bazate pe vârstă”, conchide Bogdan Nicolae.