Criza gazelor, o manevră a Rusiei pentru a impune gazoductele Nord Stream şi South Stream

"Rusia speră să beneficieze de criza (gazelor) cu scopul de a câştiga susţinere pentru propriile ei gazoducte, Nord Stream şi South Stream, care sunt special concepute să ocolească Ucraina (...) şi să livreze în mod direct gaze Uniunii Europene (UE)", scria Ambasada Statelor Unite la Moscova, într-o telegramă publicată luni de cotidianul suedez Dagens Nyheter.

Telegrama a fost trimisă în noiembrie 2008, când Rusia se afla doar la stadiul ameninţărilor cu suspendarea aprovizionării cu gaze a Ucrainei, din cauza unor plăţi restante ale Kievului.

"Este doar un caz de extorcare", dă asigurări Gerald Rohan, un expert în domeniul energetic rus, citat de diplomaţia americană. "Rusia le spune europenilor «Eu v-am spus să semnaţi în favoarea finanţării Nord Stream, aşa că nu veniţi să vă plângeţi, acum, când nu mai sunt gaze în Ucraina»", afirmă analistul, citat în telegramă.

Gazoductul Nord Stream, aflat, în prezent, în construcţie, în Marea Baltică, şi care urmează să fie pus în funcţiune până la sfârşitul anului, leagă Rusia de Germania, prin apele teritoriale finlandeze, suedeze şi daneze.

Acesta a fost criticat de activiştii ecologişti, dar Suedia şi Finlanda, cele mai rezervate asupra proiectului, l-au aprobat în noiembrie 2009.

South Stream, a cărui dare în folosinţă este prevăzută în 2015, urmează să lege Rusia de Austria şi Italia, trecând prin apele teritoriale turce, în Marea Neagră, Bulgaria şi Serbia. Acesta are un rival important, gazoductul Nabucco, susţinut de Uniunea Europeană, dar care se confruntă cu dificultăţi grave.