Dezvăluirile WikiLeaks despre ţările din Europa Centrală şi de Est

Câteva dintre notele diplomatice americane obţinute de WikiLeaks şi publicate până în prezent conţin referiri la ţări din Europa Centrală şi de Est dar niciuna nu dezvăluie secrete importante, comentează The Economist.

Urmărește
81 afișări
Imaginea articolului Dezvăluirile WikiLeaks despre ţările din Europa Centrală şi de Est

Dezvăluirile WikiLeaks despre ţările din Europa Centrală şi de Est (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

BULGARIA

O notă diplomatică datând din iunie instruieşte personalul ambasadei americane la Sofia să strângă informaţii despre crima organizată şi "corupţia la nivel înalt" din Guvernul bulgar, partidele politice şi sistemul judiciar. Ambasadei i s-a cerut să strângă date despre politicieni bulgari, cum ar fi numere de telefon sau numere de cont.

Singurul răspuns oficial a venit din partea Ministerului bulgar de Externe, care a denunţat scurgeri "ilegale" şi "dăunătoare" de documente confidenţiale.

UNGARIA

Diplomaţii americani au primit misiunea de a strânge informaţii despre "ungarii demni de atenţie", inclusiv despre starea de sănătate a acestora şi datele biometrice. Însă aspectul cel mai important este că această notă diplomatică arată interesele strategice ale Washingtonului în regiune, principala prioritate fiind Rusia şi securitatea energetică. Aceasta solicită şi date despre corupţia din interiorul Guvernului socialist.

Presa ungară a relatat pe larg despre această notă, iar fostul ambasador ungar în Statele Unite Andras Simonyi a declarat că mulţi politicieni ungari "ar putea fi surprinşi de imaginea formată despre ei în Statele Unite comparativ cu propria percepţie".

MOLDOVA

Negocierile pentru formarea unei coaliţii de guvernare în R.Moldova ar putea fi influenţate de publicarea unei note datând din 2009, care susţine că liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, i-ar fi oferit lui Marian Lupu (preşedintele Partidului Democrat) zece milioane de dolari pentru a forma o coaliţie. Membrii ambelor partide au negat aceste acuzaţii.

POLONIA

O notă obţinută de WikiLeaks dezvăluie că diplomaţii americani au discutat despre expresia "agresiunea rusă" folosită de ministrul polonez de Externe, Radek Sikorski, şi reacţia pe care a provocat-o acesta la Moscova. Un mesaj de la ambasada americană la Moscova, datat 9 noiembrie 2009, susţine că "Sikorski a oferit muniţie elementelor antioccidentale din Rusia împotriva îmbunătăţirii relaţiilor cu NATO şi chiar cu SUA".

ROMÂNIA

Niciun secret important nu a fost dezvăluit până în prezent despre România. O telegramă datând din aprilie 2006 menţionează presiunea deja cunoscută a Statelor Unite asupra Bucureştiului de a relua adopţiile internaţionale. România este, de asemenea, menţionată în informaţiile cerute despre liderii politici şi "relaţiile personale" ale acestora cu oficiali sau oameni de afaceri ruşi. Ambasada de la Bucureşti a primit instrucţiuni să monitorizeze "politicieni importanţi, oficiali din serviciile de informaţii şi vulnerabilităţile de la nivel ministerial faţă de influenţa rusă".

SLOVACIA

O serie de note diplomatice transmise de la Bratislava şi publicate de cotidianul lui Oleg Deripaska, Russkii Reporter, se concentrează pe abordarea ambiguă slovacă a războiului ruso-georgian din 2008. Premierul din perioada respectivă, Robert Fico, adoptase public o poziţie în care învinovăţea într-o oarecare măsură georgienii, în timp ce un oficial din Ministerul de Externe le dădea asigurări americanilor că Slovacia consideră decizia şi retorica Rusiei "inacceptabile". Ministerul de Externe a refuzat să comenteze aceste informaţii.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici