În prima telegramă, expediată la 2 decembrie 2005, diplomaţii americani afirmă că, potrivit conversaţiilor lor cu oficiali israelieni, nu exista nicio şansă ca Israelul să atace militar Iranul. O telegramă mai detaliată a fost transmisă în ianuarie 2006, rezumând o întâlnire între congresmanul american Gary Ackerman (democrat, New York) şi doctor Ariel Levite, pe atunci adjunctul preşedintelui Comisiei pentru Energie Atomică a Israelului.
„Levite a spus că cei mai mulţi oficiali israelieni nu cred că o soluţie militară este posibilă”, se arată în telegramă. „Ei cred că Iranul a învăţat din atacul Israelului asupra reactorului irakian de la Osirak şi a dispersat componentele programului său nuclear pe teritoriul întregii ţări, iar despre unele elemente Israelul nici nu are cunoştinţă”, continua telegrama.
Mai târziu, în timpul conversaţiei, Levite le-a spus americanilor că Iranul ar putea obţine arme nucleare într-un interval de doi-trei ani, dar a admis că această apreciere ar putea să fie inexactă, ţinând cont de faptul că „Israelul nu are o înţelegere clară sau precisă a programul ilegal al Iranului”.
Fără să citeze vreo sursă, Levite nota că existau zvonuri potrivit cărora Iranul a obţinut, deja, „câteva focoase din Ucraina”, adaugă telegrama. El susţinea că „Israelul ştie că Iranul a achiziţionat rachete de croazieră din Ucraina”.