Comănescu/Spotlight: Viitorul televiziunii publice e cu mulţi purici

Cum e la BBC? Disputa din CA TVR. Tirania sindicală. Controlul politic. Situaţia financiară.

Un posibil răspuns de la Iulian Comănescu:

În Marea Britanie, BBC-ul e tras de mânecă de politicieni că face programe de divertisment PREA populare, ca „Dr. Who” sau un fel de „Dansez pentru tine” mai somptuos, „Strictly Come Dancing”, care distorsionează piaţa televiziunilor private prin succesul obţinut din resursele publice ale corporaţiei. În România, balamucul legat de desemnarea preşedintelui-director general al TVR cu un PSD forţând mâna Consiliului de Administraţie şi înscăunând-o în fruntea instituţiei pe Irina Radu.

Situaţia e una fără precedent, fiindcă preşedintele desemnat de Consiliul de Administraţie (CA) era Monica Ghiurco, cu 7 voturi din 13, dar PSD a ţinut morţiş să-şi impună propriul reprezentant, pe Irina Radu, care primise numai 5 voturi. PSD a rămas pe poziţii cu ajutorul unei chichiţe legale, considerând votul Consiliului ca pe o recomandare şi nu ca pe o propunere care trebuie doar validată de Parlament, lucru care nu s-a mai întâmplat în pricăjita istorie a TVR-ului. Dacă e vorba de un abuz sau nu pot spune doar juriştii, cert e numai că ştirea n-a făcut foarte multă vâlvă din cauza mai multelor runde în care CA desemnase un reprezentant sau altul şi Parlamentul, în speţă PSD-ul, îl trântise la vot.

Toată povestea dovedeşte în orice caz că TVR e o instituţie controlată politic şi că politicienii nu au nicio intenţie să renunţe la control. După ce s-a ştampilat singură cu PSD prin toată tevatura, Irina Radu nu a mai avut altceva de făcut decât să încerce să demonteze protestul angajaţilor care au ieşit în curtea Televiziunii nemulţumiţi că politicienii au anulat opţiunea CA pentru Monica Ghiurco.

Singurul as pe care îl are acum Irina Radu în mânecă nu e un as, ci o declaraţie care spune că insolvenţa preconizată pentru TVR e numai una din cele şapte variante posibile pentru evoluţia ulterioară a instituţiei. Cum TVR are o gaură de 120 de milioane de dolari şi riscă să fie exclusă din European Broadcasting Union pentru neplata datoriilor, întrebarea e mai degrabă care din celelalte şase variante ar putea fi câştigătoare. Dacă e vreuna.

Una peste alta, în varianta în care nu intră în insolvenţă şi găseşte sub o formă sau alta o infuzie de bani gen bailout ca să o scoată din imposibilitatea de plăţi în care se află acum, TVR are toate premisele să fie aceeaşi gaură neagră în care se pierd resursele ca până acum, cu un Consiliu de Administraţie şi un preşedinte general la fel de competenţi (sau de incompetenţi) ca predecesorii care au generat datoria. Dacă va urma insolvenţa, instituţia se va trezi pe mâna unor administratori ca Gheorghe Piperea sau Remus Borza, cunoscuţi doar ca prieteni ai statului şi fără niciun fel de antecedente în materie de management media. Viitorul televiziunii publice e cu mulţi purici.