Etno TV şi Taraf TV, amendate de CNA pentru spoturi publicitare pentru suplimente alimentare

Potrivit CNA, Etno TV a difuzat un spot de tip teleshopping la produsul Prostafix, în data de 8 octombrie, dar şi un spot în care terapeutul Stelian Fulga vorbea despre vindecarea unor boli cu ajutorul energiei (pe august). De asemenea, Etno TV a difuzat pe 3 septembrie emisiunea "Sănătatea înainte de toate", în care a promovat suplimentele alimentare Diabexal şi Mesundra, dar şi o clinică medicală.

Pe de altă parte, Taraf TV a difuzat, pe 9 şi 30 august, spoturi de tip teleshopping de promovare a suplimentului alimentar Zeolit.

În cazul Etno TV, CNA a decis aplicarea unei amenzi în cuantum de 30.000 de lei, iar în cazul Taraf TV - o amendă de 20.000 de lei.

Pe de altă parte, tot marţi, CNA a decis să aplice somaţii publice Realitatea TV, care a difuzat, pe 8 octombrie, un spot de promovare a suplimentului alimentar Prostafix, şi Favorit TV, pentru promovarea de către terapeutul Carmen Piperea a unor tratamente de tip naturist, pe 8 şi 9 august.

Prezenţi la şedinţa CNA de marţi, reprezentanţii Etno TV şi Taraf TV au spus că au difuzat respectivele spoturi cu respectarea legislaţiei audiovizualului. Ei au spus că, în baza dosarului avizat de autorităţile competente, au fost prezentate "efectele demonstrate asupra unor categorii de afecţiuni" ale anumitor suplimente alimentare. Ei au mai spus că nu este vorba despre vindecarea unor boli, ci doar despre informarea telespectatorilor despre faptul că există anumite efecte pozitive ale unui produs.

În ceea ce priveşte spotul care promovează produsul Prostafix, Consiliul de Practică în Publicitate (RAC) a transmis CNA că acesta încalcă Codul de Practică în Publicitate. Potrivit RAC, în respectivul clip se sugerează faptul că produsul nu determină efecte secundare, atribuindu-se totodată acestuia calităţi de vindecare a bolilor.

Membrul CNA Lorand Turos a spus că nu consideră că ar fi suficientă aplicarea doar a unor decizii de intrare în legalitate în cazul acestor spoturi care promovează suplimente alimentare, încălcând legislaţia audiovizualului.

"Ceea ce am văzut... sunt foarte şocat", a spus Lorand Turos, precizând că prin aceste spoturi populaţia este "prostită şi jefuită".

"Nişte bolnavi, săracii amărâţi, poate mai în vârstă, care se uită la televizor şi au probleme medicale... sunt disperaţi şi vor să se vindece şi apelează la fel de fel de chestii, neatestate, la suplimente alimentare cărora li se atribuie anumite vindecări (...) Este un jaf", a spus Lorand Turos, cel care a propus toate sancţiunile aplicate în aceste cazuri - amendă de 30.000 de lei la Etno TV, amendă de 20.000 de lei la Taraf TV, somaţie publică la Realitatea TV şi somaţie publică la Favorit TV.

"Pentru" aplicarea acestor sancţiuni au votat Lorand Turos, Florin Gabrea, Monica Gubernat, Viorel-Vasile Buda, Laura Georgescu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu, în timp ce Narcisa Iorga a votat "împotrivă".

Sancţiunile au fost aplicate diferenţiat, în funcţie de cât de multe articole din legislaţia audiovizualului au fost încălcate şi de istoricul televiziunilor privind încălcarea respectivelor articole.

Astfel, membrii CNA au avut în vedere în aplicarea acestor sancţiuni mai multe articole din legislaţia audiovizualului, între care articolul 3, alineatul 2 din Legea audiovizualului, potrivit căruia "Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor", articolul 102 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, potrivit căruia "(1) Este interzisă publicitatea care nu este conformă cu dispoziţiile legale", articolul 128 din Cod - "Este interzisă menţionarea în publicitate sau în teleshopping a unor indicaţii terapeutice referitoare la boli precum: c) alte boli infecţioase grave; d) cancer şi alte boli tumorale; f) diabet şi alte boli metabolice" şi articolul 129 din Cod - "Publicitatea la medicamente nu trebuie să conţină nicio menţiune care: a) să dea impresia că o consultaţie medicală sau o intervenţie chirurgicală nu este necesară, în special prin oferirea unor sugestii de diagnostic ori de tratament la distanţă; b) să sugereze că efectul tratamentului cu medicamentul respectiv este garantat, nu este însoţit de reacţii adverse sau că efectul este mai bun ori echivalent cu cel al altui tratament sau medicament; c) să sugereze că starea de sănătate a subiectului poate fi îmbunătăţită prin utilizarea medicamentului respectiv".