Festivalul Enescu 2015 s-a încheiat, sub semnul neputinţei, cu un concert al Royal Concertgebouw

Festivalul Enescu s-a încheiat, duminică, printr-un concert susţinut de Royal Concertgebouw Orchestra, evenimentul stând sub semnul neputinţei, atât a oficialităţilor, care nu reuşesc să facă o sală nouă, cât şi a spectatorilor, ce nu se pot bucura pe deplin de muzică, din cauza problemelor tehnice.

Urmărește
402 afișări
Imaginea articolului Festivalul Enescu 2015 s-a încheiat, sub semnul neputinţei, cu un concert al Royal Concertgebouw

Festivalul Enescu 2015 s-a încheiat, sub semnul neputinţei, cu un concert al Royal Concertgebouw

Una dintre orchestrele aflate în topul 3 al celor mai importante din lume, Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, sub bagheta dirijorului Andris Nelsons, a încheiat duminică, la Sala Palatului din Bucureşti, ediţia din 2015 a Festivalului Internaţional "George Enescu", cu un concert care a cuprins "Simfonia nr. 2 în Re Major, op. 73", de Johannes Brahms, "Rapsodia nr. 2 în Re Major op. 11 nr. 2", de George Enescu, şi "Daphnis şi Chloé" Suita nr. 2, de Maurice Ravel.

Înainte de cea de-a doua parte a concertului, când membrii Royal Concertgebouw Orchestra urmau să cânte "Rapsodia nr. 2", de Enescu, a urcat pe scena Sălii Palatului Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii, care a ţinut un discurs.

"Aş fi fericit să ştiu că ne-am făcut cu toţii datoria: faţă de memoria lui George Enescu, faţă de admiratorii lui, faţă de iubitorii lui, faţă de conştiinţa noastră. Trăim într-o lume tot mai complicată, mai frământată de conflicte. Multe ne pot despărţi şi ne despart: politica, interesele economice, ideologiile, vanităţile noastre. Muzica şi cultura, însă, au menirea să ne unească, pentru că ne întorc la esenţa umanităţii, ne fac pe toţi egali în faţa frumosului, fără să ne uniformizeze. Ele ne reamintesc că avem valori comune şi că numai aceste valori ne pot ajuta să trecem de la o lume a confruntărilor şi intereselor la una a armoniei şi solidarităţii", a spus Ionuţ Vulpescu.

Ministrul Culturii i-a mulţumit preşedintelui şi directorului artistic - pentru ultima dată la ediţia de anul acesta - al Festivalului "George Enescu", Ioan Holender. Acesta a alcătuit programul artistic al festivalului timp de şapte ediţii. De asemenea, Ionuţ Vulpescu i-a mulţumit directorului Artexim - organizatorul Festivalului şi Concursului Internaţional "George Enescu" -, Mihai Constantinescu, care, de aproape două decenii, este la cârma acestui eveniment.

Discursul lui s-a terminat într-o notă optimistă: "Sunt convins că, aşa cum putem organiza un eveniment de asemenea anvergură, putem să-i oferim şi condiţii de desfăşurare demne de renumele său, inclusiv o sală de concerte în acord cu exigenţele acestui început de secol". Însă, până la construirea unei săli demne de renumele Festivalului "George Enescu - promisă de oficialităţi de mulţi ani -, spectatorii nu se pot bucura pe deplin de muzică, din cauza problemelor tehnice care apar.

Duminică seară, la bisul pe care Royal Concertgebouw Orchestra l-a susţinut - "Clair de Lune", de Claude Debussy -, din cauza unor probleme la sistemul de sonorizare, s-a auzit în sală un zgomot puternic şi deranjant, atât pentru membrii orchestrei, cât şi pentru spectatori.

Regretul de a nu avea o sală de concerte adecvată - ceea ce face ca mulţi artişti să refuze să cânte la Festivalul Enescu - a tot fost dezvăluit spectatorilor de cei implicaţi în organizarea acestui eveniment. Cel mai recent, s-a pronunţat Ioan Holender, în discursul prin care şi-a luat rămas-bun de la spectatori, ţinând cont că aceasta a fost ultima ediţie la care el a fost preşedinte şi director artistic.

"Îmi pare rău că, cu toate încercările, cu toate intervenţiile, cu toate promisiunile pe care mi le-au făcut toţi preşedinţii români de după Revoluţie şi mai toţi prim-miniştrii, inclusiv primarul oraşului, n-au făcut ca nici măcar un proiect al unei săli de concerte demnă şi decentă de cultura acestei ţări să se facă", a spus Holender, înainte de concertul Filarmonicii din Berlin, care a avut loc pe 3 septembrie, la Sala Palatului.

Cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional "George Enescu" a avut loc între 30 august şi 20 septembrie, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, la 134 de ani de la naşterea marelui compozitor român şi 60 de ani de la moartea sa. Festivalul a adus publicului 22 de lucrări de George Enescu în interpretarea unora dintre cele mai valoroase orchestre ale lumii.

Programul ediţiei din 2017 a Festivalului "George Enescu", avându-l ca preşedinte onorific pe legendarul Zubin Mehta, este definitivat în proporţie de 80% şi include prezenţe celebre precum orchestra Scala din Milano, care va interpreta o lucrare de George Enescu, pianistul Lang Lang, dirijorii Valery Gergiev şi Antonio Pappano - care va dirija "Simfonia a III-a", de George Enescu. Urmărind promovarea muzicii marelui compozitor român George Enescu şi aducerea operei sale în prim-plan naţional şi internaţional, Festivalul "George Enescu" 2017 se va deschide cu "Oedipe", în viziunea dirijorului Vladimir Jurowski, în prezent dirijor principal al London Philharmonic Orchestra, de curând ales dirijor principal şi al Berlin Radio Symphony Orchestra/Rundfunk Sinfonie-orchester Berlin şi posibil director artistic al Festivalului Enescu - aşa cum s-a vehiculat în ultima perioadă.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici