Aeroporturile din România au nevoie de investiţii de 200-300 milioane de euro în următorii 10 ani

"La nivel de ţară este o nevoie importantă de investiţii, având în vedere că majoritatea pistelor sunt vechi. Estimăm că pentru dezvoltarea aeroporturilor în următorii zece ani este nevoie de cel puţin 200-300 milioane de euro pentru piste, terminale, infrastructură", a afirmat la o conferinţă de specialitate David Ciceo, care ocupă şi funcţia de director al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.

El a menţionat că la Aeroportul de la Cluj-Napoca pe 26 octombrie va fi inaugurată o nouă pistă, investiţie de aproape 40 de milioane de euro, susţinută de Consiliul Judeţean şi care va duce la creşterea traficului de pe aeroport cu 5% pe an.

În ceea ce priveşte evoluţia numărului de pasageri în acest an, preşedintele AAR a arătat că în primele şase luni traficul de pe aeroporturile din România s-a redus uşor, estimând pentru întregul an "măcar o stagnare".

"Traficul a scăzut în primele şase luni ale anului cu 2-3%, dar suntem oprimişti că va trece şi criza. Ne bucurăm că Aeroportul Henri Coandă are o creştere importantă a traficului, cel din Cluj, de asemenea, cel din Târgu Mureş. Sunt aeroporturi care cresc, dar în următorii ani ne aşteptăm la o creştere şi datorită dezvoltării investiţiilor străine. CJ Cluj, de exemplu, a avut un program de succes cu parcurile industriale, iar investitorii străini au contribuit la dezvoltarea traficului. În semestrul doi este un trafic mai mare, iar pentru tot anul sperăm măcar să nu fie scădere. Multe companii aeriene au probleme în această perioadă, dar suntem optimişti", a adăugat reprezentantul AAR.

Anul trecut traficul din cele 16 aeroporturi din România a totalizat 10 milioane de pasageri.

Pentru aeroportul din Cluj-Napoca, Ciceo estimează pentru acest an un trafic de peste un milion de pasageri, acesta fiind cel mai important din ţară, după Bucureşti. Sunt multe însă aeroporturi unde traficul este extrem de redus şi unde există un număr foarte scăzut de curse aeriene.

"Traficul redus (din anumite aeroporturi din România, n.r.) este problemă de potenţial economic, de competiţie, este din cauza crizei. Dezvoltarea unui zbor regulat presupune un efort foarte mare din partea unei companii aeriene, un risc foarte mare, dar după cum spuneam un aeroport, chiar dacă nu are zboruri regulate, poate să aibă un rol pentru comunitatea respectivă, din punct de vedere al zborurilor turistice, zboruri de afaceri, de urgenţă. Aceste aeroporturi supravieţuiesc cu un sprijin din partea Consiliului Judeţean respectiv", a adăugat Ciceo.

Chiar dacă unele dintre aeroporturi aproape că nu au activitate, şeful AAR consideră că în România nu este o densitate mare de aeroporturi, menţionând că fiecare dintre acestea are rolul lui, iar acestea vor performa mai bine pe măsură ce se vor dezvolta turismul şi aviaţia generală.

Pe de altă parte, Aleodor Frâncu, director general ROMATSA a apreciat că România are o densitate foarte mare de aeroporturi, menţionând că în prezent este foarte greu să fie realizate noi investiţii de acest gen.

"Este greu şi din cauza costurilor, dar şi din cauza condiţiilor pe care trebuie să le îndeplineşti. Trebuie să fie fericiţi cei care au aceste infrastructuri, Consiliile Judeţene mai ales", a spus Frâncu.

În opinia sa, un aeroport nu trebuie privit ca un business singular, ci ca pe un element care produce efecte pe orizontală, în întreaga comunitate.