Analiză ZF: Cele mai mari 20 de contracte de achiziţii publice aflate în stadiul de licitaţie

Infrastructură, spitale, clădiri pentru instituţii publice de învăţământ, do­ta­rea cu energie termică a oraşelor reprezintă numai câteva dintre cele mai mari douăzeci de contracte de achi­ziţii publice aflate în acest moment în stadiul de licitaţie pe platforma SEAP – Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. În total, este vorba despre circa 650 de proiecte publicate în SEAP de la începutul anului până acum, proiecte a căror valoare cumulată ajunge la 67,6 miliarde de lei (peste 13 mld. euro).

Printre beneficiarii celor mai valoroase proiecte se numără Compania Naţională de Căi Ferate (CFR), Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Agenţia Naţională pentru Dez­vol­tarea Infrastructurii în Sănătate, Compa­nia Naţională Administraţia Canalelor Navi­ga­bile SA Constanţa, Politehnica Bucureşti şi administraţii locale precum cea din Râm­nicu Vâlcea. Prin aceste autorităţi şi instituţii, statul şi-a propus planuri măreţe, precum ridicarea unor spitale regionale, reabilitarea liniilor de cale ferată şi a mai multor canale navigabile pe Dunăre, construirea unui bloc energetic de 850 MW pe gaz natural la Işalniţa, în judeţul Dolj şi multe altele.

De departe însă, cel mai valoros proiect aflat acum în stadiul de licitaţie este pentru extinderea reţelei de metrou Magistrala 4, Gara de Nord – Gara Progresul, o linie cu 14 staţii care va traversa teritoriul sectoarelor 1, 4 şi 5, precum şi al comunei Jilava din jude­ţul Ilfov, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Primăriei Sectorului 4, beneficiarul proiectului. Investiţia în aceste lucrări se ridică la 11,4 miliarde de lei.

Alte proiecte care se regăsesc printre cele peste 600 aflate acum în licitaţie publică pentru identificarea executanţilor vizează o policlinică de cardiologie şi oncologie în Constanţa (investiţie de 247 mil. lei), extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare pe străzile din sectorul 3 din Capitală (121 mil. lei), un laborator de radioterapie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti (64 mil. lei) şi multe altele.

Toate aceste contracte sunt mană cereas­că în principal pentru companiile de con­struc­ţii, care pot pune mâna astfel pe lucrări importante, valoroase, ce le pot asigura veniturile pentru anii următori.

„Aceste proiecte sunt în licitare acum, în această perioadă. Pe lângă ele, mai sunt une­le în execuţie, care s-au licitat în urmă cu un an, doi, trei, dar şi altele care acum se pre­gă­tesc pentru a fi publicate în SEAP sau altele care încă sunt în studii de fezabilitate. Multe altele încă nici nu au fost abordate. În opinia mea, în perioada 2024-2030 vor fi proiecte publice de cel puţin 120 de miliarde de euro şi private posibil de 50-60 de miliarde de euro“, spune Daniel Piţurlea, proprietarul companiei de construcţii Concelex.

Există însă în continuare rezerve din acest punct de vedere, companiile invocând în continuare întârzierile statului în plata facturilor.

„Din păcate, trendul de la finalul anului 2023 continuă şi în 2024: beneficiarii au dificultăţi de finanţare, prin urmare întârzie plăţile, forţa de muncă este scăzută din punct de vedere cantitativ, dar şi calitativ, iar birocraţia excesivă epuizează capacitatea de execuţie şi eficienţa proiectelor“, spunea recent Cristian Erbaşu, proprietarul compa­niei Construcţii Erbaşu, care are în acest moment în lucru 125 de proiecte. Pentru următorii patru ani, valoarea contractelor în lucru se ridică la 2 miliarde de euro.

România are în acest moment o dina­mică a economiei care o obligă să inves­tească, iar investiţiile vor determina, pe orizontală, o mai mare creştere economică, este de părere Daniel Piţurlea de la Concelex.

„Creştem şi pentru că am plecat de jos şi avem loc de creştere. Cei care sunt sus, cu economii dezvoltate, au dificultăţi de a se menţine, pentru că ei au toată infrastructura şi le este greu să crească economiile în ritmul nostru. Noi suntem într-un vârf dacă ne gândim la ultimii ani, dar vârful cu adevărat va fi probabil peste 4-6 ani.“

Concelex lucrează în prezent la prima lucrare de drumuri din portofoliu, centura ocolitoare a oraşului Bârlad. În trecut, compania a mai lucrat la proiecte având ca beneficiar statul român, dar nu a mai fost implicată în lucrări de infrastructură. În 2023, de pildă, constructorul a preluat zeci de contracte de execuţie, unele dintre ele fiind deja finalizate. Printre ele, se numără aeroporturile din Timişoara, Baia Mare, Tulcea, cămine ale Universităţii de Vest din Timişoara şi ale Academiei de Studii Economice din Bucureşti, facilităţi de învăţământ pentru peste 25 de şcoli şi licee, patinoare, bazine de înot, spitale.

„Piaţa construcţiilor este una dinamică în ultimii ani, fapt care se datorează implementării programelor europene pentru dezvoltarea infrastructurii critice. Valoarea pieţei este estimată în prezent la 11 miliarde de euro, iar potenţialul acesteia poate fi cuantificat prin faptul că valoarea totală a proiectelor în execuţie şi planificate până în anul 2036 este de 20 de miliarde de euro. Aceste proiecte au adus oportunităţi noi pentru companiile ce îşi desfăşoară activitatea în sectorul construcţiilor de infrastructură, care se reflectă şi în estimările de creştere a acestui sector pentru anul 2024“, spune Ion Crăciunescu, CEO şi fondator al IBB-HIB România, o companie de construcţii cu un portofoliu de proiecte în derulare în valoare de 270 de milioane de euro până în 2027, experienţa sa fiind în special în infrastructură, lucrări de terasamente, execuţie de drumuri, poduri şi autostrăzi, piste aeroportuare, execuţie de construcţii civile, industriale şi rezidenţiale.

Un factor decisiv, totuşi, în confirmarea acestor estimări, este ca proiectele planificate să fie, într-adevăr, executate.

„Aşteptările noastre sunt, în general, bune în această privinţă şi ne dorim să fim un actor cât mai implicat în construcţia proiectelor de importanţă majoră, zona de infrastructură reprezentând cea mai mare pondere din cifra de afaceri a IBB Holding România.“

Compania are contracte în derulare pentru execuţia lucrărilor în mai multe proiecte de recondiţionare şi întreţinere de drumuri naţionale şi autostrăzi, în zone precum Prahova, Giurgiu şi Bucureşti, şi autostrăzile A2 şi A3.

După ce, vreme de trei luni de la începutul anului, sectorul construcţiilor a fost numai pe minus, comparând evoluţia sa lunară cu aceeaşi lună a anului trecut, luna aprilie a adus o revenire neaşteptată, după cum o arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cel mai mare declin a fost chiar în ianuarie 2024, când scăderea a fost de 15% faţă de ianuarie 2023. În lunile următoare, regresul volumului lucrărilor de construcţii ca serie brută a fost de 6%, respectiv 4%, pentru ca, în aprilie, să se observe o creştere de 16,2%. Creşteri s-au înregistrat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+30,3%), lucrările de reparaţii capitale (+14,9%) şi la lucrările de construcţii noi (+11,8%). Pe obiecte de construcţii, creşteri s-au înregistrat la construcţiile inginereşti (+21,4%), clădirile nerezidenţiale (+18,5%) şi la clădirile rezidenţiale (+3,6%).

În primul trimestru, în linii mari, infrastructura a încercat să compenseze acolo unde rezidenţialul nu a mai reuşit să ţină pasul. Rezidenţialul a fost unul dintre principalele motoare de creştere pentru construcţii în 2018-2022, dar din 2022 infrastructura a preluat conducerea.